Calea ferată Brașov – Sighișoara: „Cârtițele” Aktor au forat 6,3 kilometri la mega-tunelurile subsecțiunii Apața – Cața

Locul 3 în Europa pentru proiectul feroviar Brașov – Sighișoara, 24 km de tuneluri cu 4 TMB-uri

Un proiect de infrastructură feroviară derulat în inima Transilvaniei este, conform unei analize comparative independente, printre cele mai complexe și ambițioase proiecte de tuneluri feroviare din Europa. Subsecțiunea Apața – Cața a viitoarei căi ferate Brașov–Sighișoara, parte a Coridorului Rin–Dunăre, ocupă locul 3 ca număr de TBM-uri operate simultan, respectiv locul 7 într-un top al celor mai mari 10 proiecte feroviare europene care utilizează Tunnel Boring Machines (TBM). Aceasta este concluzia unei analize a proiectelor active în Europa la începutul anului 2026. Astfel, AKTOR Romania intră în clubul select al marilor contractori TBM feroviari din Europa.

Analiza acoperă exclusiv proiectele cu operațiuni TBM active sau recent finalizate (în ultimele 24 de luni) la începutul anului 2026.

Evaluarea are la baza a trei criterii principale:
• Lungimea tunelurilor (totalul kilometri forați prin TBM);
• Numărul de TBM-uri desfășurate (scara logistică și operațională a proiectului);
• Complexitatea (evaluare compozită incluzând geologia, adâncimea, coordonarea transfrontalieră, diametrul TBM, constrângerile de mediu și operarea simultană a mai multor mașini).

Patru TBM-uri pe o singură subsecțiune, unic în Europa

Desfășurarea simultană a patru mașini Herrenknecht de tip Slurry Pressure Balance pe ceea ce este clasificat ca o singură subsecțiune feroviară reprezintă caracteristica distinctivă a proiectului la nivel european. Doar HS2 (10 TBM-uri), Grand Paris Express Linia 15 (10 TBM-uri), Tunelul de Bază Brenner (9 TBM-uri) și Turin–Lyon (7 TBM-uri) desfășoară mai multe mașini, dar acestea sunt proiecte gigantice la scară continentală, cu zeci de loturi, mai multe țări și contracte multiple. Lotul Apața – Cața atinge simultaneitatea a patru mașini în cadrul unui singur pachet contractual, gestionat de un singur consorțiu.

În plus, cele două perechi de tuneluri sunt forate în direcții opuse dintr-o singură bază de construcție intermediară la Racoș: TBM-urile Eleni și Varvara se îndreaptă spre Ormeniș/Apața, în timp ce Alexandra și Konstantina forează spre Homorod, necesitând gestionarea simultană a transportului de material excavat, aprovizionarea cu segmente prefabricate și monitorizarea geotehnică în direcții opuse de pe același șantier. Această configurație bidirecțională cu două perechi de tuneluri este inedită și extrem de solicitantă din punct de vedere logistic prin orice standard european.

AKTOR intră în clubul select al marilor contractori TBM feroviari din Europa

Prin asumarea rolului de lider într-un contract de această amploare și ambiție tehnică, AKTOR se alătură unui grup foarte restrâns de constructori europeni capabili să gestioneze programe de tuneluri feroviare cu patru TBM-uri. Partenerii de nivel la acel eșalon sunt, ca și AKTOR, companii cu decenii de experiență în tuneluri de mare anvergură. Executarea proiectului Apața–Cața la această scară de forare simultană, într-un context geologic și logistic dificil, plasează constructorul grec ferm pe harta celor mai importanți contractori feroviari TBM din Europa și, potențial, din lume.

Forță de muncă multinațională și 200+ subcontractori, motor economic regional

Spre deosebire de proiectele feroviare gigantice din Europa Occidentală, care se bazează pe rezerve de forță de muncă interne consolidate și lanțuri de aprovizionare consacrate, Apața–Cața a necesitat constituirea unei echipe cu adevărat internaționale. Ingineri, operatori TBM, specialiști geotehnici și tehnicieni de construcții au fost recrutați din România, Grecia, Turcia, India și alte câteva țări.

Această echipă internațională de bază este sprijinită de o constelație de peste 200 de subcontractori și furnizori, marea majoritate companii românești din județul Brașov și regiunea transilvăneană înconjurătoare. Aceștia asigură fabricarea segmentelor prefabricate de beton, investigațiile geotehnice, logistica, serviciile de siguranță, lucrările de cale ferată și infrastructura de acces. Efectul multiplicator indirect al unui proiect de această anvergură este substanțial și contribuie direct la dezvoltarea economică a regiunii.

România pe harta mondială a infrastructurii

Efectul cumulat al scalei proiectului, complexității sale tehnice și execuției cu succes poziționează CFR SA și statul român ca Beneficiar credibil al investițiilor europene în infrastructură de mari dimensiuni. Proiectul Apața–Cața demonstrează că România este capabilă să atragă, să structureze și să supravegheze un proiect care se înscrie în nivelul de top al programelor feroviare TBM din orice colț al Europei.

Pe măsură ce proiectul avansează spre finalizarea forărilor în 2027, locul României pe harta mondială a dezvoltării infrastructurii se va consolida, o consecință directă a deciziei țării de a investi în Coridorul Rin–Dunăre la acest nivel de ambiție.

Semnificația strategică a Coridorului Rin–Dunăre

Comisia Europeană identifică Coridorul Rin–Dunăre ca unul dintre cele nouă Coridoare de Transport Europene prioritare, conectând axa fluvială Rin–Main–Dunăre de la Strasbourg și Frankfurt prin Germania de Sud, Austria, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria până la Marea Neagră. Axa feroviară a coridorului trece direct prin Brașov.

Finalizarea reabilitării Brașov–Simeria (inclusiv tunelurile Apața–Cața) este o condiție prealabilă pentru ca segmentul ungar-român al coridorului să îndeplinească obiectivele TEN-T pentru 2030. Investiția în această subsecțiune nu este, prin urmare, un simplu proiect național de infrastructură — este o contribuție directă la coerența întregii axe de transport Rin–Dunăre.

Coridorul Rin–Dunăre: Strasbourg/Frankfurt → München → Viena → Bratislava → Budapesta → Arad → Brașov → București → Constanța (Marea Neagră). Brașov este menționat explicit în aliniamentul oficial al coridorului.

Date despre proiectul Brașov–Sighișoara, Subsecțiunea 2: Apața–Cața

Calea ferată Brașov–Simeria | Coridorul Rin–Dunăre TEN-T | Co-finanțat UE – Facilitatea Conectând Europa (CEF) |
Beneficiar: CFR SA |
Consorțiu: AKTOR SA (Grecia, constructor principal) – Alstom Transport SA (Franța, sisteme feroviare) – Arcada Company (România, partener local) |
Viteză maximă de proiect: 160 km/h |
Stadiu fizic: ~59% (Q4 2025) | ~6.000 m forați (ianuarie 2026) |
Finalizare forare tuneluri: estimat 2027 | Predare subsecțiune: estimat 2028

Tunelurile:

Subsecțiunea traversează teren deluros cu geologie complexă în zona Racoș, județul Brașov, necesitând două perechi de tuneluri feroviare cu tub dublu:
• Tunelul Ormeniș: Două foraje paralele a câte 6,9 km (13,8 km total) — cele mai lungi tuneluri feroviare construite vreodată în România.
• Tunelul Homorod: Două foraje paralele a câte 5,1 km (10,2 km total).
• Total forat prin TBM: 24 km pe patru trasee individuale.
• Diametru interior: 8,6 m (diametru exterior 9,4 m inclusiv căptușeala de beton).
• Galerii de legătură: 13 galerii transversale (601 m) pentru tunelul Ormeniș; 10 galerii (417 m) pentru Homorod.

Flota TBM: patru mașini, o singură subsecțiune

Toate cele patru mașini, fabricate de Herrenknecht (Germania), sunt de tip Slurry Pressure Balance (SPB), adaptate condițiilor de teren mixt (argilă, nisip și rocă dură din dealurile Transilvaniei):
• TBM 1, Eleni: Foraj sud Ormeniș. Prima lansată (primăvara 2024); cea mai avansată, cu peste 2.500 m forati.
• TBM 2, Varvara: Foraj nord Ormeniș. Lansată în paralel cu Eleni.
• TBM 3, Alexandra: Foraj sud Homorod. Lansată în octombrie 2024.
• TBM 4, Konstantina: Foraj nord Homorod. Lansată în decembrie 2024.