În declaraţiile lor publice, oficialii iranieni s-au manifestat vehement faţă de perspectiva oricăror negocieri cu administraţia preşedintelui american Donald Trump, mai ales că SUA şi Israelul au atacat Iranul chiar în timp ce erau negocieri în desfăşurare, în iunie anul trecut şi din nou la sfârşitul lunii februarie a acestui an.
Totuşi, o aparentă întârziere în transmiterea unui răspuns oficial către Pakistan, care a transmis Iranului din partea SUA o propunere de plan de pace în 15 puncte, pare să semnaleze că ar exista la Teheran unii responsabili care ar lua în considerare această propunere, fără ca acest lucru să însemne şi acceptarea condiţiilor puse acolo de SUA.
Comentariile oficialului iranian de rang înalt, conform căruia propunerea este încă în curs de examinare, deşi răspunsul iniţial „nu a fost pozitiv”, par să contrazică relatările unor mass-media de stat iraniene, în special postul de televiziune Press TV, conform căruia un responsabil iranian a declarat că propunerea de plan american, pe care a descris-o drept „excesivă şi ruptă de realitatea eşecului SUA pe câmpul de luptă”, a fost respinsă de Teheran, care în plus ar fi formulat propriile sale condiţii pentru încetarea războiului declanşat de SUA şi Israel.
Între timp, un oficial pakistanez de rang înalt din domeniul securităţii a declarat că Pakistanul l-a contactat pe ministrul de Externe iranian Abbas Araghchi (foto) şi încă aşteaptă un răspuns oficial din partea acestuia.
„Iranienii ne-au spus că ne vor răspunde în seara aceasta. Mass-media (iraniană n.red) relatează că ei au spus „nu”. Dar noi nu am primit nicio confirmare oficială din partea Iranului. Aşadar, încă aşteptăm. Toţi (responsabilii iranieni n.red) sunt în subteran (pentru a nu fi ucişi de bombardamente n.red) şi comunicarea este o mare provocare”, a explicat un al doilea oficial pakistanez.
Un alt responsabil iranian de rang înalt a confirmat că Teheranul a primit o propunere şi a spus că negocierile, dacă se vor desfăşura, ar putea avea loc în Pakistan sau în Turcia.
Conform planului de pace propus de Washington, acesta cere Teheranului în special predarea întregului său stoc de uraniu îmbogăţit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menţinerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunţarea la susţinerea unor grupări armate în regiune, limitarea numărului de rachete şi a razei de acţiune a acestora pentru a nu mai putea lovi Israelul, iar Iranul ar obţine în schimb ridicarea sancţiunilor internaţionale şi sprijin pentru programul său nuclear civil, potrivit cotidianului american New York Times.
Sursa iraniană citată de Press TV a mai afirmat că Teheranul şi-a prezentat propriile condiţii pentru încetarea războiului. Aceste condiţii includ încetarea completă a „agresiunii şi crimelor” comise de SUA şi Israel împotriva Iranului şi a aliaţilor acestuia, crearea unui mecanism care să garanteze că nu va fi declanşat un nou război împotriva Iranului, plata către acesta a unor reparaţii de război şi recunoaşterea suveranităţii Iranului asupra Strâmtorii Ormuz ca „un drept natural şi legal al Iranului”.
Trump a anunţat luni că va amâna cu cinci zile atacurile împotriva centralelor electrice iraniene – cu care ameninţase duminică într-un ultimatum prin care a cerut Iranului să deblocheze în 48 de ore Strâmtoarea Ormuz -, după ce a susţinut că a avut între timp discuţii „productive” cu Teheranul, care a negat oficial că ar fi avut loc negocieri, recunoscând doar primirea unor mesaje din partea Washingtonului prin intermediari.
Iranul a răspuns ultimatumului formulat de Trump că strâmtoarea este deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor care au legături cu „inamicii Iranului”, iar dacă Trump îşi pune în practică ameninţarea această strâmtoare va fi închisă complet şi Iranul va lovi în plus instalaţiile energetice regionale, interesele economice americane în regiune şi infrastructurile vitale, aceasta din urmă fiind o referire la uzinele de desalinizare a apei marine.