„Dacă ne gândim la OUG 27, respectiv OUG 6, o mare provocare este decontarea întârziată a schemei de sprijin, cu un impact masiv pe cashflow şi costuri suplimentare pentru finanţare. Trebuie să menţionez cu tristeţe că ultima lună complet confirmată pentru decontare este ianuarie 2024. S-a observat, din decembrie anul trecut, un blocaj total în procesul de confirmare, adică nicio sumă nu a fost confirmată. Am lansat, nu demult, un studiu privind impactul prosumatorilor. O cifră elocventă este că orice megawatt-oră injectat de prosumator în reţea are în spate un cost pentru furnizor între 200 şi 372 de lei pe megawatt-oră, cost care, desigur, este socializat, respectiv este recuperat de la ceilalţi clienţi. Lichiditatea pieţei începe să revină, dar mult mai încet decât ne-am dori”, a punctat Urluescu.
Potrivit specialistului, principalele probleme de pe piaţa locală de energie se referă atât la erodarea încrederii în furnizori, cât şi în traderi, dar şi legate de nenumărate prevederi legislative neclare, de multe ori, neaplicabile.
„Legat de principalele provocări ale furnizorilor de energie, în primul rând vorbim despre erodarea încrederii în furnizori şi în traderi. Cel mai dur a fost cu ‘furnizorii sunt hoţi’ şi cu diverse alte campanii de denigrare a furnizorilor şi a traderilor, care continuă încă. A doua problemă legată de erodarea încrederii este erodarea încrederii în piaţă. De data asta nu e vorba de încrederea clienţilor noştri, ci chiar de încrederea noastră. Piaţa din România a trecut prin momente dificile, unde nu a fost lichiditate, şi mulţi dintre noi încă nu au încredere deplină în piaţa de energie pentru a reîncepe activitatea la volumele dinainte de criza din energie. Vorbim despre lipsa consultării publice şi a studiilor de impact. Ştiţi că avem nenumărate prevederi neclare şi, de multe ori, neaplicabile, ale căror interpretări sunt lăsate la latitudinea fiecărui participant la piaţă. Avem modificări fără a fi avute în vedere perioade de implementare. Doar ca exemplu, OUG 27 a avut vreo 22 de modificări”, a explicat el.
În viziunea preşedintelui AFEER, volatilitatea preţurilor duce la o expunere ridicată, în primul rând din cauza lipsei lichidăţii pieţei şi a lipsei posibilităţii de hedging.
„Schemele de sprijin în România sunt prea generale. Adică sprijinim pe toată lumea, nu îi ţintim pe cei care au într-adevăr nevoie, de exemplu consumatorii vulnerabili. S-a dovedit că toate schemele de sprijin au fost foarte complicat de implementat. Noi, chiar din 2021, am propus, în criza de energie, scăderea TVA ca o măsură rapidă, simplă şi foarte eficientă. S-a dorit o schemă elucubrantă, să zic aşa. O mare expunere şi o mare provocare a furnizorilor sunt amenzile excesive. Amenzile nu sunt corelate cu impactul creat şi aş da exemplul REMIT (Regulamentul UE privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie – n. r.), unde orice încălcare se sancţionează cu minimum 15% din cifra de afaceri”, a transmis acesta.
AFEER a organizat, joi, la Bucureşti, cea de-a X-a ediţie a Conferinţei Anuale pe teme privind piaţa de energie.