Curs valutar. Razboiul din Iran aruncă euro peste un nou prag psihologic. Intervenția, terestră a SUA, aproape sigură, va aduce un record istoric

Astfel, în cazul în care ne-am confrunta cu o cădere a Guvernului României sau evenimentele din Golf s-ar precipita și ar balansa către un termen lung desfășurarea războiului, iar aversiunea la risc a investitorilor ar crește și mai mult, am putea vorbi de o depreciere a leului către 5,15 lei pentru un euro și chiar la un 5,20 de lei pentru sfârșitul anului, spune Adrian Codirlașu, președinte al CFA România.

Valoarea medie a anticipațiilor membrilor CFA România, publicate pe 19 aprilie pentru orizontul de șase luni a fost de 5,1280 de lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1642 de lei/euro.

Un alt bancher, care a preferat să-și păstreze anonimatul, arată că, dacă SUA ar invada terestru Iranul (situație pe care unii o vad posibilă a se produce în acest weekend sau săptămâna viitoare) cursul de schimb leu euro ar depăși rapid valoarea de 5,1 lei, prag psihologic pe care BNR îl apără din 29 decembrie 2025, când cursul euro leu a sărit prima dată de 5,09 lei. ”Lichiditatea în piață a scăzut pentru că BNR a vândut valută și a strâns banii din piață”, spune acesta, lăsând să se înțeleagă că peste o anumită limită de ”cheltuieli”, BNR poate permite o ușoară depreciere a leului.

Previziunile ING Bank, publicate după începerea aversiunii la risc a investitorilor, pe fondul creșterii prețului petrolului și a intensificării crizei din Golf, merg pe un curs de 5,10 lei începând din trimestrul al doilea și în trimestrul trei, urmând ca în trimestrul patru din 2026, euro să valoreze 5,15 lei.

Războiul a modificat în special percepția investitorilor față de instrumentele de investiții. ”Pentru prima dată în istorie, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și a inflației, aurul pierde statutul de activ de refugiu și investitorii se îndreaptă către titlurile de stat americane care au au dobânzi între 3,9% și 4,9% de la plasamente pe doi până la 30 de ani.

Astfel a crescut cererea de dolari, cerere care coroborată cu inflația și creșterea petrolului va determina o creștere a dobânzilor de politică monetară. Nu este exclus ca, pe fondul creșetrii prețului petrolului și al inflației, băncile centrale să își regândească politica monetară și chiar să asistăm la o creștere a dobânzilor, fapt care va atrage și scumpirea titlurilor suverane”, spune un economist bancar.

”Războiul este imprevizibil. Când situația este rea, investitorii se îndreaptă către yeni, franci elvețieni și, cu precădere, către dolari. Băncile centrale au vândut din rezervele de aur pentru a cumpăra titluri americane care oferă siguranța unui câștig mai rapid în condiții de război”, spune Adrian Codirlașu.

Dacă inflația va continua să crească, băncile centrale își vor înăspri politica și dobânzile fie vor rămâne ridicate, fie vor crește. În acest context, efectele imediate vor duce la creșterea costului creditului și bineînțeles, la majorarea dobânzilor la împrumuturile care finanțează datoria publică. Codirlașu amintește chiar că în condiții de prăbușire a actualui guvern nu este exclus să ne întoarcem la dobânzi care au existat în trecut la titlurile de stat, adică 9%.

O analiză a Erste Bank arată că randamentele pe termen lung ale titlurilor din Europa Centrală și de Est rămân la un nivel foarte ridicat. ”Randamentele la 10 ani în Ungaria și România se situează peste 7% (n.r. – cele mai mari din Europa). În Polonia observăm că segmentul de termen lung al curbei se află la 5,7%, iar în Cehia aproape de 4,7%. (…). Oferta destinată investitorilor de retail s-a confruntat cu un interes redus pentru scadențele mai lungi. România a respins toate ofertele din luna martie (până în prezent doar o emisiune de titluri pe termen scurt a fost adjudecată)”, concluzionează Erste Bank.

”În bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobânzile cresc, îngrijorător din perspectiva sustenabilității, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Iar deficitul asumat de 6,2% din PIB nu include, atenție, riscurile în creștere ale tensiunilor globale actuale”, a precizat într-un discurs viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.

În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, tensiunile și neliniștile se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm ca stat, dar și prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung să se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, și trebuie evitate.