Iată integral declarația lui Ilie Bolojan pe această temă, făcută la Digi24.
„În actualul context, avem un anumit specific al pieței românești, în care avem companii care extrag țiței din România, rafinează țiței în România, distribuie țițeiul și îl vând la stații, avem companii care nu extrag țiței din România, care doar rafinează în România, cum este Rompetrol, KazMunaiGaz, de exemplu, și care sigur continuă lanțul. Avem companii care nu rafinează în România, rafinează în alte țări și aduc țițeiul, adică aduc produsele rafinate în România. Sau avem companii care pur și simplu cumpără de pe piață și revând. Toți acești actori au marje de profit diferite, au situații diferite.
Cei care sunt în situația care exploatând țiței românesc care le permite profituri excepționale, trebuie să participe din acest profit la un fond de solidaritate. În această situație pentru că prețurile au crescut total pe piața globală, datorită acestei creșteri, unele companii care au lanțuri integrate total, au niște profituri excepționale ca urmare a acestor creșteri de prețuri globale, trebuie să participe cu o parte din aceste profituri. Cu siguranță ele fac profit, marjele de adaosuri au fost stabilite la nivelul mediu de anul trecut.
Acestea sunt profituri excepționale ca urmare a unor perturbații de piață. Există un nivel al barilului care a fost înainte, de 70 de dolari, dacă azi se vinde cu 90 de dolari, această diferență de preț este un profit excepțional. Așa cum băncile au plătit anul trecut un impozit suplimentar datorită unui rate de profit bune, și în această situație e nevoie de o participare la acest efort.
Ministerul de Finanțe lucrează la detalierea nuanțelor, asta se va face după consultarea celor implicați, astfel încât la finalizarea acestei săptămâni să o putem adopta, săptămâna viitoare să fie în vigoare”.
Ce impozite speciale plătesc deja companiile petroliere
Sectorul de petrol și gaze plătește deja impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), care este o taxă de 0,5% aplicată companiilor din sectorul petrol și gaze naturale, calculată asupra cifrei de afaceri. Începând cu 2025, acesta se aplică tuturor firmelor din acest sector (producție, rafinarem distribuție), indiferent de mărime.
Pe lângă acest impozit, unele companii plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri, IMCA, tot de 0,5% aplicat pe cifra de afaceri, în situația în care încasările din impozitul pe profit sunt mai mici.
Petrom, singura companie care extrage țiței din România, nu plătește într-adevăr un impozit de tip windfall tax aplicat petrolului extras (plătește la gaze) dar, potrivit înțelegerii anterioare cu Guvernul României, urmează să suporte o creștere a redevențelor de 40% pentru producția onshore. Oricum, redevențele sunt aplicate procentual (între 3 și 13%, funcție de puterea zăcământului), deci statul încasează de pe acum sume mai mari ca urmare a scumpirii petrolulului.
România produce sub o treime din țițeiul necesar celor trei rafinării din țară – una este oprită.
Amintim că potrivit unei OUG adoptat săptămâna trecută, adaosul comercial pe tot lanțul carburanților va fi limitat, vreme de trei luni, la nivelul mediu al anului trecut.
Citește și: