Bogdan Badea (Hidroelectrica): Centralele hidroelectrice nu sunt suficient susţinute în Europa, am resimţit acest lucru în ultimii 10 ani Procedurile devin tot mai birocratice

„Suntem cel mai mare producător de energie electrică din România. Avem 6,3 gigawaţi în centrale hidroelectrice şi 108 megawaţi în energie eoliană. Aşadar, teoretic, suntem perfect aliniaţi cu obiectivele stabilite de Green Deal la nivelul Uniunii Europene. În realitate însă, cred că ceea ce a fost omis sau tratat ca o „Cenuşăreasă” a tehnologiilor regenerabile a fost energia hidro. Centralele hidroelectrice au rămas undeva la mijloc: operăm tehnologii verzi, sustenabile, creăm valoare adăugată acolo unde avem lacuri, inclusiv artificiale, şi creăm infrastructură şi obiective turistice. (…) În acelaşi timp, dintr-o altă perspectivă, centralele hidroelectrice nu sunt suficient susţinute în Europa, iar acest lucru l-am resimţit în ultimii 10 ani. Ne confruntăm cu dificultăţi în continuarea unor investiţii mai vechi, iar procedurile devin din ce în ce mai birocratice. Marea întrebare este: „Unde ne aflăm? Mai este energia hidro o tehnologie susţinută la nivelul Uniunii Europene, nu e susţinută? Este încurajată sau nu?”, a spus Badea la conferinţa regională „The Economist Romania Government Roundtable”.

Acesta a subliniat că, dacă se face o „radiografie” a sectorului energetic din România, se observă o diferenţă de ritm: am fost foarte rapizi în dezafectarea unor capacităţi importante de bază, dar nu am pus în loc, suficient de rapid, alte tehnologii mai prietenoase cu mediul.

„Astfel, s-a creat un dezechilibru, un deficit. România a trecut de la statutul de exportator net, inclusiv pentru securitatea energetică a regiunii, la o situaţie care pune presiune suplimentară pe sistem. Avem multe instalaţii solare, ceea ce este un lucru bun. Eu susţin mereu ideea că nu trebuie să fie o competiţie între tehnologii. Trebuie să învăţăm cum să le combinăm şi care este mixul corect pentru tranziţia energetică. În acest mix, hidro ar trebui să fie cel mai important jucător, deoarece este principalul furnizor pentru securitatea alimentării şi pentru serviciile de echilibrare. Şi folosim o resursă regenerabilă: apa”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, anul trecut a fost unul cu secetă extremă, iar producţia hidro a scăzut la 11,8 TWh, faţă de o medie de aproape 15 TWh, sau chiar 18 TWh în 2023.

Bogdan Badea a mai atras atenţia că, dacă se înlocuiesc tehnologiile vechi cu unele noi, presiunea asupra sistemului va creşte, deci va fi nevoie de mai multă capacitate de stocare.

„Sincer, nu cred că o centrală hidroelectrică este mai puţin prietenoasă cu mediul decât o baterie. Da, bateriile sunt utile, şi noi le folosim pentru optimizarea producţiei, dar pe termen lung cred că hidroenergia este tehnologia sustenabilă. Şi cred că aici este una dintre problemele modului în care a fost construit Green Deal-ul. Totuşi, nu este prea târziu să încercăm să încurajăm investiţiile în hidro şi să reducem birocraţia. De exemplu, în România avem nevoie de aproximativ cinci ani pentru a obţine autorizaţia de mediu, conform legislaţiei europene, adaptată în cea naţională, chiar şi pentru a înlocui un echipament vechi cu unul nou. Şi am construit centrala de la Vidraru integral în aproape aceeaşi perioadă, şase ani”, a mai afirmat directorul Hidroelectrica.

Teme economice majore precum stabilitatea financiară, investiţiile, transformarea tehnologică, competitivitatea şi sustenabilitatea sistemelor publice se află pe agenda conferinţei regionale la nivel înalt The Economist Romania Government Roundtable, organizată de grupul editorial The Economist la Bucureşti, în perioada 30 martie – 1 aprilie.

Oficiali de rang înalt din România intră în dialog în aceste zile cu oficiali din regiune şi de la nivel european, precum şi cu lideri de business, în sesiuni moderate de Joan Hoey şi Alasdair Ross, editori ai publicaţiei The Economist.