Ministrul Justiției Radu Marinescu, despre decizia în procesul Pfizer vs România: Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, Ministerul Finanțelor s-a ocupat de această cauză

„Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiţiei, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont. Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac şi vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat”, a declarat Radu Marinescu, după întâlnirea regională Bucureşti – Ilfov a social-democraţilor.

Întrebat de jurnalişti dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult dacă nu achită suma în acest moment şi aşteaptă să se finalizeze şi calea de atac, Marinescu a răspuns că un refuz s-ar putea traduce şi prin acumularea de arierate.

„O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are şi instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă. Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental şi, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult”, a spus ministrul Justiţiei.

Miercuri, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanţă, Polonia şi România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro şi, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanţei, transmite AFP.

Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două ţări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia şi România au refuzat să le îndeplinească integral.

În acest litigiu civil, Tribunalul de Primă Instanţă din Bruxelles a decis că cele două ţări nu au reuşit să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligaţiilor contractuale”.

Comisia Europeană a negociat şi a încheiat aceste achiziţii de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, aşadar instanţele belgiene au competenţa soluţionării litigiilor legate de aceste contracte. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.

În aprilie 2022, guvernul polonez de la acea vreme a refuzat să recepţioneze şi să plătească dozele de vaccin pe care le considera inutile, în valoare de 1,3 miliarde de euro, având în vedere evoluţia pandemiei şi starea stocurilor existente.

Pfizer a salutat într-un comunicat hotărârea emisă miercuri de instanţa belgiană, considerând că aceasta reflectă „importanţa obligaţiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii”. Grupul american „se aşteaptă acum ca statele membre să se conformeze deciziei instanţei”, a adăugat acesta.