Penurie de gaz în cea mai mare ţară din lume. India își închide bucătăriile

Adaugă-ne ca sursă preferată

INDIA – Monika Devi stă la coadă de o săptămână pentru a obţine o butelie de gaz. În fiecare zi, se trezeşte la ora trei dimineaţa, îşi ia butelia goală şi merge pe o stradă îngustă din Noida, un oraş satelit al capitalei New Delhi, unde un camion obişnuia să aducă butelii pline cu gaz şi să le ia pe cele goale. La fel ca şi alte peste 200 de persoane care aşteaptă în acest loc, Monika Devi va pleca, din nou, cu mâinile goale, comentează EFE.

„Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, spune Devi, care la 50 de ani face curăţenie în case pentru 6.000 de rupii (aproximativ 65 de dolari) pe lună, scrie Agerpres.

Într-un efort de a proteja cei 1,4 miliarde de locuitori de creşterea preţurilor globale, Guvernul de la New Delhi a menţinut tarifele interne la gaze la aproximativ 900 de rupii (9,72 dolari) pe butelie. Cu toate acestea, autorităţile neagă orice penurie, compania de stat Indian Oil Corp îndemnând oamenii să „ignore zvonurile”.

Între timp, în Noida şi în întreaga ţară, cozile la butelii devin tot mai lungi.

Vivek Yadav, un tânăr de 22 de ani care lucrează într-o fabrică de textile, spune că familia sa a rămas fără butelie acum două săptămâni şi, de atunci, a petrecut ore întregi în zadar la punctul de distribuţie. „Nu pot merge la muncă, aşa că a trebuit să împrumut bani de la un prieten pentru ca familia mea să poată supravieţui. În loc să mâncăm patru roti (pâini), mâncăm două”, se plânge el.

„Cei mai săraci sunt cei mai afectaţi”, spune economistul Santosh Mehrotra, profesor la Universitatea din Bath. Motivul, explică el, este acela că bogaţii tind să locuiască în cartiere cu conducte de gaze, iar clasa de mijloc îşi poate permite să păstreze butelii de rezervă, scrie Agerpres..

Cei care îşi permit apelează la piaţa neagră de GPL, care a câştigat teren pe fondul haosului, vânzătorii informali percepând până la de patru ori preţul reglementat pentru o butelie.

Pentru a combate revânzarea ilegală, autorităţile au efectuat peste 3.000 de raiduri numai luni, pe lângă 1.200 de inspecţii surpriză la companiile de distribuţie.

„Războiul restricţionează oferta, iar plafonarea preţurilor limitează răspunsul pieţei. Când ambii factori sunt combinaţi, penuriile devin inevitabile, iar pieţele informale intervin pentru a satisface cererea”, explică Shishir Priyadarshi, preşedintele Fundaţiei de Cercetare Chintan şi fost director al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

La coada din Noida, căldura şi oboseala pun stăpânire pe o mulţime care cere răspunsuri. Unii dau vina pe guvernul lor, alţii pe Iran sau pe Statele Unite. Toţi sunt de acord că ţara nu a mai cunoscut o astfel de criză energetică de decenii.

„Situaţia este mai gravă decât în timpul pandemiei”, se plânge Fayazul Haque, în vârstă de 63 de ani.

De la începutul războiului din Iran, şase nave indiene au reuşit să traverseze Strâmtoarea Ormuz, iar Guvernul şi-a unit eforturile diplomatice pentru a asigura comerţul cu combustibil.

„Conflictul cu Iranul a demonstrat fragilitatea logisticii energetice globale, în special pentru ţări precum India, care depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu”, spune Priyadarshi. „Această criză ar trebui să servească drept un semnal de alarmă”, concluzionează Priyadarshi, într-o reflecţie asupra Indiei anului 2026, unde tehnologia digitală permite rezervarea unei butelii de gaz în câteva secunde, dar criza globală îi obligă pe oameni să gătească cu crengi uscate.