Zăcăminte uriaşe de aur, argint şi cupru din Antarctica încep să fie expuse de topirea gheţurilor – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest studiu este primul care încorporează ajustarea izostatică glaciară – modul în care terenul de sub calotele glaciare groase se ridică după retragerea gheţii – în proiecţiile apariţiei terenurilor fără gheaţă în Antarctica. Rezultatele dezvăluie că schimbările climatice ar putea expune resurse minerale potenţial valoroase (aur, argint, cupru şi alte resurse importante), care ar putea stimula renegocierea tratatelor internaţionale care guvernează în prezent Antarctica, scrie Agerpres.

Pe măsură ce tot mai mult teren fără gheaţă apare în Antarctica, a declarat Erica Lucas, geofizician la Universitatea din California, Santa Cruz, ţările ar putea deveni mai interesate de potenţialul său de resurse minerale. Erica Lucas este autoarea principală a noului studiu.

Sub calota glaciară a Antarcticii se află un peisaj variat, cu munţi, canioane, văi şi chiar vulcani. Pe măsură ce clima se încălzeşte, calota glaciară se retrage încet, descoperind o parte din acel teren.

Însă până acum, proiecţiile privind emergenţa terenurilor fără gheaţă luaseră în considerare doar modificările marginilor de gheaţă – modul în care se va schimba întinderea spaţială a stratului de gheaţă. Simulările terenurilor accesibile viitoare ale Antarcticii nu luaseră în considerare modul în care terenul s-ar ridica odată ce este eliberat de sub gheaţă sau modul în care diferite scenarii ale nivelului mării ar afecta cantitatea de teren fără gheaţă care ar putea emerge.

Proiecţiile lui Lucas au inclus aceşti factori prin încorporarea modificărilor preconizate ale nivelului mării, informaţii despre grosimea litosferei Pământului şi estimări ale modului în care absenţa atracţiei gravitaţionale a unei calote glaciare ar afecta ridicarea terenului.

Studiul a estimat că 120.610 kilometri pătraţi, 36.381 kilometri pătraţi sau 149 kilometri pătraţi de teren vor apărea de sub gheaţă până în anul 2300 în condiţii de topire a gheţii ridicate, medii şi respectiv scăzute. „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, aşa că intervalele de emergenţă proiectate a terenurilor fără gheaţă nu au fost surprinzătoare, a spus Lucas.

În zona despre care Lucas şi echipa de cercetare au proiectat că va fi fără gheaţă până în anul 2300 se află zăcăminte cunoscute sau bănuite de cupru, aur, argint, fier şi platină – minerale critice utilizate în producţie şi metale valoroase în sine. În special, studiul a constatat că cea mai mare emergenţă terestră din Antarctica este probabil să aibă loc pe teritoriile revendicate de Argentina, Chile şi Regatul Unit şi conţine o serie de zăcăminte minerale, inclusiv cupru, aur, argint şi fier.

În prezent, extracţia comercială de minerale nu este permisă în Antarctica, deşi Tratatul Antarctic permite activităţi legate de resursele minerale dacă acestea sunt desfăşurate strict în scopuri ştiinţifice.

Dacă resursele minerale devin mai uşor de extras, ţările cu revendicări teritoriale în Antarctica ar avea un stimulent pentru a renegocia aceşti termeni, sugerează autorii studiului. Prima fereastră pentru renegociere este în 2048, când părţile semnatare ale Tratatului Antarctic vor putea solicita o revizuire a protocolului de mediu al tratatului.

Autorii sugerează că aceste modificări ale terenurilor antarctice ar putea pune presiune asupra cadrului juridic al regiunii privind activităţile legate de resursele minerale. „Aceasta este o evaluare corectă”, a scris într-un e-mail Tim Stephens, profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Sydney, care nu a fost implicat în noul studiu. „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii”, a scris el.

„Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”, a scris el, adăugând că transformarea mediului antarctic ar putea, de asemenea, stimula o mai mare cooperare şi o concentrare asupra obiectivelor de protecţie a mediului cuprinse în Tratatul Antarctic.