Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa și în special, România

La nivel global, problema este structurală. Un șoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creșterea inflației și scăderea creșterii economice, împingând băncile centrale în două direcții incompatibile în același timp. Creșterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflația riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc. Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susține creșterea economică riscă să permită inflației să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situația este diferită de o parte și de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziție vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă.

În România, șocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie care se confrunta deja cu cea mai mare inflație din UE și cu un deficit fiscal masiv, aflat sub un program de consolidare a finanțelor publice impus de UE. Apoi, prețurile energiei au crescut brusc. Inflația din România încetinise, conform așteptărilor, la 9,3% în februarie 2026, dar, sub impactul șocului prețurilor la combustibili, a revenit la 9,9% în martie, o valoare nemaiîntâlnită din septembrie 2025. Creșterea prețurilor globale la energie amenință acum să inverseze tendința de încetinire a inflației și să împiedice banca centrală să relaxeze politica monetară în viitorul apropiat.

La ședința din 7 aprilie, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, menționând că inflația din trimestrul al doilea va crește la niveluri mai ridicate decât se anticipase anterior, în principal ca urmare a influențelor preconizate din partea prețurilor mai mari la combustibili și gaze naturale. Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în august 2024. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost fără menajamente în privința mizei. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale.”

Pe fondul acestui context, se conturează și o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din București a fost prima care a reacționat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%. Până în prezent, agențiile de rating S&P și Moody’s au menținut România pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiții, cu un singur nivel peste categoria speculativă („junk”), dar au semnalat riscuri economice și politice persistente și o perspectivă negativă. Pe măsură ce riscurile încep să se materializeze, ratingul „junk” ar putea intra din nou în discuție, amenințând să crească și mai mult costurile de împrumut pentru guvern într-un moment în care bugetul este deja sub presiune, întârziind măsurile de relansare economică.

În plus, eșecul de a implementa reforme suplimentare până în august ar putea însemna că România ar pierde o parte din fondurile de redresare și reziliență ale UE, în valoare de 10 miliarde de euro. Deoarece situația este încă în desfășurare, este greu de prevăzut acum dacă se va materializa sau nu, dar perspectivele unei crize politice care se suprapune peste una globală nu sunt niciodată bune.

Europa a intrat în criza actuală cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf, în special în ceea ce privește gazul natural, și rezerve de gaz structural scăzute după o iarnă grea. Pe fondul unor niveluri de stocare estimate la doar 30% din capacitate, prețurile de referință ale gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat, ajungând la peste 60 EUR/MWh la jumătatea lunii martie, revenind acum la aproximativ 39 EUR/MWh. Prețul este cu 26% mai mare decât era înainte de începerea conflictului. BCE a amânat reducerile de rate ale dobânzi planificate pe 19 martie, iar analiștii se așteaptă acum chiar la o posibilă o majorare ale acestora la reuniunea sa din 30 aprilie pentru a menține ancorate așteptările de inflație pe termen lung. În acest caz, Europa își rezolvă, de fapt, dilema în favoarea controlului inflației, acceptând o posibilă recesiune ca preț al credibilității.

SUA sunt mai puțin expuse la criza actuală. Mulți analiști se așteaptă ca America să fie unul dintre ultimele locuri afectate, deoarece depinde mai puțin de Ormuz decât cumpărătorii din Asia și este cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o piață internă a gazelor relativ izolată de război. Efectul se resimte și în SUA prin prețurile benzinei – deja peste 4 dolari pe galon (peste 1 dolar pe litru), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2023 – mai degrabă decât prin riscuri de penurii directe, cum e cazul Europei.

Incertitudinea a fost evidențiată de președintele Fed, Jerome Powell: „Ceea ce vreau să subliniez cu adevărat este că nimeni nu știe. Efectele economice ar putea fi mai mari, ar putea fi mai mici.” Înainte ca SUA să intre în conflict cu Iranul, piețele estimau că Fed va efectua o relaxare monetară de aproximativ 0,5% pentru 2026. Această traiectorie a dispărut efectiv. CME FedWatch prevede acum că Fed nu va mai efectua nicio reducere a ratei dobânzii în 2026, prima fiind anticipată pentru iulie 2027.

Un șoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne și de o monedă de rezervă care atenuează șocul, în timp ce economia sa continuă să crească moderat, cu aproximativ 2% din PIB. Europa are credibilitate instituțională, dar suferă efecte negative industriale vizibile, zona euro fiind în stagnare. România recepționează întreaga forță a șocului, aceasta adăugându-se la fragilitatea economică preexistentă, cu cea mai mare inflație din UE, o recesiune tehnică și acum și instabilitate politică.

Bogdan Maioreanu este analist și comentator de piață al eToro.

Despre eToro

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Credem că există putere în schimbul de cunoștințe și că putem avea mai mult succes investind împreună. Așa că am creat o comunitate de investiții colaborativă, concepută pentru a vă oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta cunoștințele și veniturile. Pe platforma eToro, utilizatorii pot deține o gamă largă de active tradiționale și inovatoare și pot alege cum să investească: pot tranzacționa direct, pot investi într-un portofoliu sau pot copia alți investitori. Pentru ultimele știri, puteți vizita centrul nostru media aici

Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro și Economica.net nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.