Noul CA al BNR are ca obiective adoptarea euro şi intrarea în Uniunea Bancară Europeană – retrospectivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

În conducerea executivă a băncii centrale, fostul ministru delegat pentru Buget, Liviu Voinea, l-a înlocuit pe Cristian Popa în funcţia de viceguvernator pe probleme de politică monetară. Popa a deţinut această poziţie trei mandate consecutiv, scrie Agerpres.

Liviu Voinea nu a preluat, însă, şi atribuţiile lui Cristian Popa, organigrama băncii centrale fiind şi ea modificată în urma schimbării conducerii. Astfel, Direcţia Politică Monetară, aflată anterior în subordinea lui Cristian Popa, a fost preluată de guvernatorul Mugur Isărescu. La fel s-a întâmplat şi cu Direcţiile Modelare şi Prognoze Macroeconomice şi Studii Economice.

În subordinea noului viceguvernator au rămas direcţiile Stabilitate Financiară şi Relaţii Internaţionale. În plus, Voinea a preluat Direcţia Statistică de la viceguvernatorul Bogdan Olteanu şi Direcţia Secretariat de la guvernatorul Isărescu.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a obţinut încă un mandat, al treilea, iar Bogdan Olteanu se află la al doilea mandat de viceguvernator.

Membrii neexecutivi ai conducerii BNR pentru următorii cinci ani vor fi Agnes Nagy, aflată la al patrulea mandat, Marin Dinu, la al doilea mandat, Virgil Stoenescu, la al treilea mandat, Gheorghe Gherghina şi Daniel Dăianu, la primul mandat fiecare. Aceştia din urmă au intrat în conducerea băncii centrale pe locurile lui Napoleon Pop, care a deţinut două mandate de membru în CA, şi Nicolae Dănilă, care a avut un singur mandat.

Noua conducere a Băncii Naţionale a fost numită de Parlament în data de 16 iunie 2014, dar a preluat mandatul în data de 11 octombrie, după încetarea mandatului vechiului Consiliu.

Mugur Isărescu, care se află la al cincilea mandat de guvernator al Băncii Naţionale a României, a declarat, în faţa comisiilor de specialitate din Parlament, că adoptarea monedei unice europene în 2019, obiectiv politic stabilit de Guvern şi Preşedinţie, este o ţintă extrem de ambiţioasă, dar încă fezabilă. ‘Eu nu cred în decenii (nr. – pentru adoptarea euro), nici nu mă ajută vârsta. Eu sunt forţat să fiu optimist’, a răspuns Mugur Isărescu, întrebat fiind de câte decenii ar avea nevoie România pentru a adopta moneda unică europeană.

La acel moment, Mugur Isărescu susţinea că drumul către euro este lung şi anevoios, iar ţinta ar trebui acoperită cu un parcurs de obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete. ‘Moneda este nu numai o chestiune pur monetară, este o chestiune economică, financiară, culturală, o chestiune care afectează întreaga ţară, este obiectivul întregii ţări. Opinia noastră este că, dacă se lucrează coerent, acest obiectiv trebuie să fie unul de ţară, folosit drept catalizator şi ancoră, să ne ambiţioneze să facem lucrurile la timp, să nu le lăsăm pe ultima sută de metri’, a subliniat guvernatorul BNR.

Isărescu a amintit faptul că în cadrul băncii centrale funcţionează, încă din 2010, un comitet de trecere la euro, care s-a ocupat în principal de obiectivele tehnice, dar nu numai. ‘În continuare vom depune eforturi ca membri ai Guvernului să participe la aceste lucrări pentru a reuşi să definim un parcurs’, a adăugat Isărescu.

Oficialul BNR a explicat faptul că abordarea privind intrarea în zona euro s-a schimbat în întreaga regiune, în timpul crizei financiare, simpla îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, de convergenţă nominală, nemaifiind suficientă. Pe parcursul acestui an, România a ajuns să îndeplinească toate cele cinci criterii nominale de convergenţă către zona euro, dar în privinţa convergenţei reale mai sunt multe de făcut.

‘Se vorbeşte în prezent de un tablou mult mai larg, de un tablou cu 11 indicatori în cadrul cărora indicatorii de convergenţă reală, sintetizaţi de Produsul Intern Brut pe locuitor, dar nu numai, este vorba şi de o armonizare a dezvoltării economiei şi a întregii ţări, (…) primesc o mult mai mare atenţie’, a mai spus guvernatorul BNR.

Pe parcursul acestui an, şeful BNR a declarat, în repetate rânduri, că infrastructura ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România şi că, în opinia sa, cel mai potrivit moment pentru adoptarea euro ar fi când vom avea ‘o autostradă care traversează Carpaţii’.

Isărescu a mai afirmat că un alt obiectiv al noii conduceri a BNR va fi apartenenţa la Uniunea Bancară Europeană, chiar înainte de intrarea în zona euro.

‘Şi aici avem consens politic pe care l-am acoperit deja printr-o cerere explicită către Banca Centrală Europeană, pentru ca România să intre înainte de adoptarea euro în Uniunea Bancară’, a mai spus Isărescu.

El a explicat că unul dintre motive este legat de faptul că este bine ca România să participe din start la această construcţie, având în vedere că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să intre în această structură. ‘Apoi vom fi membri ai supravegherii, ai reglementării, ai sistemelor de garantare a depozitelor, vom fi participanţi dinăuntru nu dinafară’, a subliniat guvernatorul BNR.

Isărescu a mai spus că un alt motiv important pentru intrarea în Uniunea Bancară este dat de faptul că, fiind obligatorie pentru ţările din zona euro, ne afectează direct prin faptul că băncile din zona euro deţin cea mai mare parte a capitalului din sistemul bancar românesc. ‘70% din capitalul care este în sistemul bancar românesc aparţine unor bănci din zona euro. Deci preferăm să vedem toate mişcările de la masa la care se iau deciziile, decât să le aflăm intermediate de la marile bănci occidentale care au subsidiare în România’, a precizat Isărescu.

În cadrul parcursului către Uniunea Bancară, Banca Naţională a României a iniţiat demersurile legate de intrarea în mecanismul de cooperare cu Banca Centrală Europeană /BCE/, care presupune testarea băncilor din România pe baza metodologiilor din zona euro şi preluarea supravegherii directe de către BCE a celor mai mari bănci din sistemul românesc. Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a avut, recent, o întâlnire la sediu BCE din Frankfurt, cu specialişti în domeniu, pentru a pune bazele acestor demersuri.

Consiliul de Administraţie al BNR este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlamentul României, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.