„La un moment dat, Ucraina va semna un acord de încetare a focului. La un moment dat, sperăm, va semna un tratat de pace cu Rusia. S-ar putea ca atunci părţi ale teritoriului Ucrainei să nu mai fie ucrainene”, a spus Merz într-un discurs susţinut la liceul Carolus-Magnus-Gymnasium din oraşul Marsberg, scrie Agerpres.
„Dacă preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski doreşte să comunice acest lucru propriilor săi cetăţeni şi să obţină o majoritate pentru aceasta, şi dacă trebuie să convoace un referendum, atunci trebuie în acelaşi timp să le spună oamenilor: „Am deschis pentru voi drumul către Europa””, a adăugat Merz.
„Zelenski a avut ideea aderării la UE la 1 ianuarie 2027. Dar aceasta nu va funcţiona. Nici măcar de la 1 ianuarie 2028 nu este realist”, a indicat Merz, care a avertizat din nou Ucraina să nu spere la o aderare rapidă la UE, întrucât, atât timp cât este în război, nu se poate alătura blocului comunitar şi, de asemenea, trebuie mai întâi să îndeplinească criterii stricte de aderare, inclusiv cele privind statul de drept şi combaterea corupţiei.
Prin urmare, el a propus paşi intermediari, precum un statut de observator pentru Ucraina în instituţiile europene, idee despre care a spus că a fost primită cu o largă aprobare de liderii europeni la summitul lor desfăşurat săptămâna trecută în Cipru, la care a participat şi Zelenski.
Statele UE au aprobat săptămâna trecută un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei sub forma unui împrumut – pe care Kievul îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război”, altfel va fi plătit de statele UE, cu excepţia Ungariei, Republicii Cehe şi Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare -, dar blocul comunitar rămâne divizat cu privire la avansarea către negocierile de aderare.
Merz a sugerat vineri, la finalul summitului european, ca Ucrainei să i se ofere un proces de aderare la UE în etape. Cancelarul german a mai propus ca Ucraina să fie integrată gradual în diverse structuri politice europene, în funcţie de cum avansează ea în reformele necesare aderării.
El a admis că unul dintre punctele cele mai dificile ale procesului de aderare va fi convenirea unui acord privind accesul Ucrainei la piaţa comunitară. În această chestiune, a mai sugerat Merz, s-ar putea oferi Ucrainei iniţial un acces parţial, cum de altfel deja se întâmplă cu scutirile de taxe vamale pentru unele produse ucrainene, în special cele agricole.
De partea sa, Zelenski a susţinut că Ucraina „merită o aderare deplină” la UE, nu doar una „simbolică”, mai ales odată ce a fost înlăturat de la putere premierul ungar Viktor Orban, care se opunea acestei aderări, motivând această poziţie prin situaţia drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia şi prejudiciile pe care le-ar suferi economia ungară.
Cât despre negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA, acestea sunt în continuare în impas, în timp ce Statele Unite sunt concentrate pe războiul împotriva Iranului şi Rusia îşi menţine condiţia ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia.
Dar Zelenski refuză să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.