Comisia Europeană a revizuit în sus estimările privind producțiile agricole însă randamentele rămân mult sub cele din 2025

JRC, Serviciul Științific al Comisiei Europene, prognozează pentru România în raportul său din aprilie o producție medie de 5,02 tone de grâu la hectar, după ce a revizuit în plus cu 6% estimările din martie. Totuși, față de anul trecut, fermierii ar putea pune în hambare de pe fiecare hectar cu 11% mai puțin decât în urmă cu un an, când randamentul a fost unul record, de 5,64 tone la hectar, în medie.

La grâu, aproape toată Europa va avea producții mai slabe, media UE urmând să ajungă la 5,83 tone la hectar, cu 4% mai puțin decât anul trecut. Cele mai afectate de scăderi vor fi Estonia (minus 15%) și Finlanda (minus 14%).

Din datele Ministerului Agriculturii, fermierii români au cultivat anul acesta 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția a fost la un nivel record, de aproximativ 13-14 milioane de tone, ceea ce înseamnă că, pe total, în 2026, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 11 milioane de tone.

JRC a revizuit cu 3% în plus și prognoza pentru orz, însă, la fel ca în cazul grâului, randamentele medii sunt mai mici față de 2025. Pentru România, instituția estimează un randament mediu de 4,75 tone la hectar, cu 13% sub rezultatul din 2024, în contextul în care media europeană va fi de 5,15 tone la hectar, cu 9% sub cea din 2025. La o suprafață cultivată de 501.100 hectare, ar rezulta o producție totală de aproximativ 2,3 milioane de tone, față de 2,3-2,5 cât se estimează că s-a obținut în acest an.

De asemenea, serviciul Comisiei Europene a revizuit cu 5% în plus estimările pentru triticale, până la 4,21 tone la hectar, cu 15% mai puțin decât anul trecut și a revizuit cu 2% în plus estimările pentru secară, până la 3,03 tone la hectar, cu 8% sub randamentul din 2025.

Randamentul la rapiță ar putea fi anul acesta, conform estimărilor JRC, de 2,93 tone la hectar, cu 7% mai mic decât în 2025, dar cu 4% peste media ultimilor cinci ani. Rapița este cultura care a atras anul acesta cel mai mare interes din partea fermierilor, care au crescut suprafața însămânțată cu 27% față de 2024, până la 806.400 de hectare. Astfel, producția totală de rapiță din acest an ar putea ajunge la 2,3 milioane de tone față de 2,4 milioane de tone cu un an în urmă.

Rapița este folosită tot mai mult atât pentru producția de biodiesel, cât și în industria alimentară. Cât despre prețuri, acestea au urmat un trend ascendent în UE anul acesta, contractele futures cu livrare în mai pe Euronext MATIF atingând un maxim al ultimelor șapte luni de 492,75 de euro pe 19 februarie, comparativ cu doar 444,2 euro pe 2 ianuarie.

„Temperaturile cu 0,5–2,0 °C mai ridicate decât media în perioada analizată au susținut revegetarea culturilor de iarnă și le-au accelerat dezvoltarea. O pătrundere de aer rece în jurul datei de 10 aprilie a provocat îngheț, ducând la temperaturi nocturne de aproximativ –2 °C până la –6 °C. Rapița aflată în înflorire și pomii fructiferi ar fi putut fi afectați, în principal în nord-vest. Precipitațiile au rămas sub media multianuală (LTA), în special în vest, dar aprovizionarea culturilor cu apă este încă adecvată. O perioadă lungă de secetă la începutul lunii martie a permis un progres bun al campaniei de însămânțare a orzului de primăvară. Precipitațiile au crescut la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, întârziind însămânțarea sfeclei de zahăr și a cartofilor. Plantarea semințelor de floarea-soarelui și porumb a început lent în ultima decadă a lunii martie, dar a atins un ritm mai ridicat pe măsură ce temperaturile solului au crescut din a doua jumătate a lunii aprilie”, menționează experții JRC concluzionând faptul că, în România, culturile de iarnă sunt în stare bună.