Potrivit unui comunicat al Executivului, prin această ordonanţă de urgenţă se propune instituirea unui mecanism de finanţare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităţilor locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare.
„Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR, fără a atrage resurse suplimentare de pe pieţele financiare şi fără costuri pentru autorităţile locale beneficiare. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potenţialul de a susţine un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.
Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene şi nu reprezintă cheltuieli permanente, ci ele vor avea caracter temporar şi vor funcţiona ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menţinerea ritmului de implementare, precizează sursa citată.
Prin această măsură, Ministerul Finanţelor urmăreşte: accelerarea implementării investiţiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor şi ţintelor asumate de România; absorbţia integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investiţiilor esenţiale pentru comunităţi.
Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), toate investiţiile şi reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026.
În prezent, peste 11.300 de contracte finanţate prin PNRR sunt implementate de autorităţile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depăşeşte 20 miliarde lei, conform comunicatului.
„Investiţiile acoperă domenii esenţiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educaţie, digitalizare şi infrastructură locală. Analizele realizate la nivelul Ministerului Finanţelor şi al coordonatorului naţional al PNRR (MIPE) arată existenţa unor decalaje temporare între efectuarea cheltuielilor de către beneficiari care implementează proiectele şi rambursarea sumelor prin mecanismele PNRR de către coordonatori de reforme şi investiţii. Aceste decalaje generează probleme de cash-flow pentru unele autorităţi locale şi pot duce la întârzieri în implementare”, se mai spune în comunicat.