Chiar cu o datorie publică raportată la PIB mai mică decât a altor state, România a ajuns să se împrumute la costuri duble față de Grecia sau Bulgaria. Dobânzile la titlurile pe 10 ani au ajuns la 7,38%

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă analizăm nivelul datoriei publice ca pondere în PIB, vom vedea că România nu stă chiar atât de rău față de celelalte state din UE. Cele mai îndatorate țări sunt Grecia cu 156% din PIB, Italia cu 138% din PIB și Germania. România cu o pondere de sub 59,6% din PIB.

Dacă analizăm însă dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani la care se împrumută România, vom constata că Grecia cu o datorie mult mai mare decât România se împrumută cu dobânzi de 3,82% pe an, Italia cu 3,86% pe an și Germania cu 3,04% pe an.

Nici o analiză a dobânzii percepute statelor din zonă nu poziționează România într-o situație mai bună. Astfel, Ungaria, care până la alegeri se bătea cu România în nivelul ridicat al dobânzii, acum plătește o dobândă de 6,10% pe an. Polonia se împrumută cu 5,77% și Serbia cu 5,5%. Cehia și Bulgaria au cele mai bune costuri din Europa Centrală și de Est, de 4,86%, respectiv 4,34% pe an.

Cauzele care au dus la creșterea dobânzilor și cât mai are România până își depășește propriul record

Pe 16 aprilie 2026, Bloomberg arăta: criza politică declanșată de PSD a urcat dobânda României pe 10 ani la 6,95%, cu 13 puncte de bază într-o singură zi. România a ajuns cea mai scumpă din regiune.

În luna februarie a acestui an, după ce CCR a validat reforma inițiată de Ilie Bolojan, dobânda coborâse la aproximativ 6,4%, minimul ultimilor doi ani.

Din 16 aprilie 2026, când dobânda la titlurile pe 10 ani a fost de 7,10%, până acum nivelul acesteia a crescut la 7,38% pe 3 mai 2026, după ce a trecut prin nivelul de 7,40% joi, 30 aprilie 2026. Continuarea crizei politice va conduce probabil la continuarea majorării costurilor de împrumut până la momentul liniștirii apelor.

Obligațiunea de stat pe 10 ani a României a ajuns la o dobândă de 8,450% pe 9 aprilie 2025, după ce candidatura lui George Simion, reprezentant al dreptei dure la nivel politic, a ieșit pe primul loc după primul tur de scrutin. La vremea respectivă, agenția de rating S&P a atras atenția că România ar putea rămâne fără surse de finanțare externă ca răspuns la dezechilibrele politice și economice.

România — comparație fiscală (2016–2025)

*Pentru 2025 nu au fost publicate încă datele definitive

Cât la sută din PIB merge pe plata dobânzilor la datoria publică și contribuie la formarea deficitului bugetar

Practic, dobânzile au crescut mult mai repede decât datoria publică. Între 2016 și 2024, datoria publică a urcat de la aproximativ 284 mld. lei la 964 mld. lei (de circa 3,4 ori). În același interval, plățile anuale cu dobânzile au crescut de la 10,3 mld. lei la 45,4 mld. lei (de circa 4,4 ori).

2020 a fost anul saltului structural al datoriei. Pandemia a dus deficitul la 9,2% din PIB, iar datoria a urcat rapid de la 35,3% la 46,9% din PIB. 2022 a fost anul șocului de cost. Chiar dacă ponderea datoriei în PIB nu a explodat, randamentele mai mari au început să se transmită în buget — dobânzile au urcat de la 17,8 la 28,0 mld. lei.

2024–2025 sunt anii cu cea mai mare presiune bugetară, fiind caracterizați simultan de deficit mare, stoc mare de datorie și refinanțări la costuri mai ridicate. Sunt anii în care costurile cu dobânzile aferente datoriei publice au ajuns la 45-50 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 2% din PIB. În fapt, o parte tot mai importantă din finanțarea anuală nu merge către cheltuieli noi, ci către serviciul datoriei existente.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, potrivit strategiei Ministerului Finanțelor. Astfel, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

O diferență de dobândă la împrumuturi de 0,5 puncte procentuale aduce la o datorie publică de aproximativ 1.000 de miliarde de lei 5 miliarde de lei în plus pe an la dobânzi. Fiecare român va achita, teoretic, peste 2.100 de euro în 2026 pentru datoria făcută de stat. Cele mai mari presiuni de rambursare și plată a dobânzilor sunt așteptate în aprilie și iunie 2026.

Această sumă uriașă de 60 miliarde lei este necesară doar pentru serviciul datoriei, nu pentru rambursarea principalului, care însumează alte zeci de miliarde de euro.