Marea Britanie rezistă. Economia nu pare afectată de efectele războiului din Iran

Adaugă-ne ca sursă preferată

În trimestrul patru din 2025 creşterea a fost de doar 0,2%. Expansiunea din primele trei luni din acest an este în linie cu previziunile analiştilor dar o depăşeşte pe cea a Băncii Angliei (Bo), care se aştepta la un avans de 0,5%, scrie Agerpres.

În februarie, înaintea începerii conflictului din Iran, PIB-ul Regatului Unit a crescut cu 0,4% iar în martie a înregistrat un avans de 0,3%, datorită sectorului serviciilor, producţiei industriale şi construcţiilor. Economiştii se aşteptau la un uşor declin în martie.

Dar analiştii avertizează că există riscuri la adresa evoluţiei economiei în urma efectelor războiului, care nu arată semne de încheiere, şi a crizei politice interne.

Companiile au raportat majorarea costurilor cu energia în aprilie şi o cerere mai slabă, sporind temerile privind stagflaţia. Şi ONS a anunţat că datele parţiale privind cheltuielile din aprilie „indică o slăbiciune care se va va resimţi în trimestrul doi”.

Ministrul de Finanţe, Rachel Reeves, a declarat că datele publicate joi arată că are un plan economic corect.

Analiştii de la Capital Economics se aşteaptă ca PIB-ul să stagneze în trimestrele doi şi trei, iar în cel mai grav scenariu, Marea Britanie să intre în recesiune.

Datele economice încurajatoare de la începutul anului nu vor sprijini probabil poziţia premierului Keir Starmer, a cărui demisie este cerută de aproximativ 100 de parlamentari. Investitorii sunt îngrijoraţi că o înlocuire a lui Starmer ar aduce o conducere orientată mai mult spre stânga şi ar majora cheltuielile, într-un moment în care finanţele Regatului Unit sunt deja sub presiune.

Economiştii şi investitorii avertizează că lupta lui Starmer pentru a rămâne în funcţie va afecta perspectivele economiei britanice. Deja turbulenţele afectează pieţele de obligaţiuni şi majorează costurile de împrumut.

În primul trimestru din 2026, cheltuielile consumatorilor au crescut cu 0,6%, investiţiile companiilor cu 0,7% iar cheltuielile guvernamentale cu 0,4%. Serviciile, motorul de creştere al economiei britanice, au înregistrat un avans de 0,8%, a precizat ONS.

Luna trecută, Banca Angliei a decis să menţină nemodificată dobânda de politică monetară la 3,75%, în linie cu previziunile analiştilor, şi a prezentat scenariile privind impactul economic al războiului din Iran.

Cei nouă membri ai Comitetului de politică monetară (MPC) de la BoE au votat 8 la 1 pentru menţinerea actualului cost de împrumut, doar economistul şef Huw Pill s-a declarat în favoarea majorării dobânzii la 4%.

MPC a dat asigurări că va continua să monitorizeze atent situaţia din Orientul Mijlociu.

Comitetul de politică monetară şi-a acordat mai mult timp pentru a evalua situaţia provocată de evenimentele din Orientul Mijlociu, care s-ar putea modifica rapid, a apreciat Scott Gardner, analist la J.P. Morgan Personal Investing.

Acesta a adăugat: „Oficialii sunt îngrijoraţi să nu fie prinşi din nou pe picior greşit sau să nu reacţioneze exagerat şi anticipează un şoc pe termen scurt asupra preţurilor. Alegerea lor acum este să cumpere timp, în condiţiile în care incertitudinile sunt ridicate”.

Deşi există riscul unor efecte secundare severe în urma şocului preţului energiei – cum ar fi solicitările pentru salarii mai mari sau majorarea preţurilor de către companii – piaţa muncii slăbeşte şi creşterea costurilor de împrumut va limita inflaţia, se arată în comunicatul MPC. Instituţia a dat asigurări că este pregătită să acţioneze pentru a se asigura că inflaţia rămâne în grafic pentru a se situa pe termen mediu la ţinta Băncii Angliei de 2%.

Pe fondul incertitudinilor ridicate privind durata războiului şi pagubele economice provocate, Banca Angliei nu a mai prezentat obişnuitele previziuni privind inflaţia şi alţi indicatori economici cheie.

În schimb a prezentat trei scenarii pe baza preţurilor la energie şi a efectelor secundare. Scenariul C – cel mai sever – în care preţurile la energie rămân ridicate o perioadă prelungită, prevede că inflaţia ar putea atinge nivelul de vârf de 6,2% la începutul lui 2027 – şi va rămâne peste ţinta de 2% în următorii trei ani. Dacă aceste riscuri se materializează, „probabil vor justifica o înăsprire semnificativă a politicii monetare”, a apreciat BoE.

Totuşi, scenariile A şi B vor necesita „o abordare mai puţin restrictivă”, creşterea ratei dobânzii de piaţă de la începutul războiului ajutând la compensarea presiunilor inflaţioniste. Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a apreciat că scenariul B ar fi cel mai probabil, în condiţiile în care efectele secundare vor fi uşor reduse.