BCE ar trebui să majoreze dobânzile în luna iunie, chiar dacă se va ajunge la un acord de pace cu Iranul – oficial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Instituţia de la Frankfurt a lăsat dobânzile neschimbate în ultimul an, dar gardienii euro au discutat o majorare la reuniunea de luna trecută, deoarece costurile semnificativ mai mari la energie au împins inflaţia mult peste ţinta de 2% a BCE, iar numeroşi decidenţi au semnalat că este nevoie să fie luate măsuri, scrie Agerpres.

„Având în vedere amploarea şi persistenţa şocului actual, ignorarea acestei situaţii nu mai este o opţiune, în opinia mea”, a declarat Schnabel. „Din perspectiva de astăzi, cred că va fi necesară o majorare a dobânzilor în iunie”, a spus Schnabel.

Chiar dacă SUA au semnalat progrese în discuţiile de pace cu Iranul, Schnabel, un potenţial succesor al preşedintelui BCE, Christine Lagarde, a declarat că este posibil ca BCE să fii depăşit aşa-numitul „punct fără întoarcere”, deoarece infrastructura energetică a fost deteriorată, iar preţurile ridicate la energie se repercutează asupra economiei în general.

„Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, infrastructura energetică şi lanţurile globale de aprovizionare au fost deja afectate semnificativ. Aşadar, chiar şi în această situaţie, cred că ar fi necesară o reacţie de politică monetară”, a declarat Schnabel, fost profesor universitar.

„În ceea ce priveşte persistenţa şocului, am trecut dincolo de scenariul negativ, care presupunea o normalizare rapidă a preţurilor petrolului”, a mai spus Schnabel.

Inflaţia în zona euro a atins 3% luna trecută, fiind probabile şi alte creşteri, iar decidenţii se tem că preţurile ridicate la energie vor împinge în sus preţul altor bunuri şi servicii prin efecte de runda a doua, declanşând o spirală inflaţionistă greu de depăşit.

Schnabel a spus că este posibil ca unele dintre aceste efecte de runda a doua să se fi materializat deja, aşa cum sugerează o serie de sondaje, inclusiv Sondajul privind aşteptările consumatorilor realizat de BCE, indicatorul PMI şi Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) calculat de Comisia Europeană.

„Observăm semne tot mai mari că şocul se extinde şi la alte părţi ale coşului de consum”, a spus Schnabel.

Dincolo de şedinţa din luna iunie, BCE nu ar trebui să se angajeze pentru o anumită direcţie a politicii monetare şi ar trebui să îşi reevalueze poziţia la fiecare reuniune pe baza datelor, a spus Schnabel. Chiar şi aşa, Schnabel a subliniat că scenariul de bază al BCE includ două majorări ale dobânzilor, un indiciu care ar putea sugera că o singură majorare ar putea să nu fie suficientă.

Un motiv important pentru care observatorii se aşteaptă doar o uşoară înăsprire a politicii monetare a BCE în perioada următoare este faptul că economia zonei euro rămâne slabă, iar costurile ridicate ale energiei ar putea afecta creşterea economică mai mult decât se temea.

Comisia Europeană a prognozat recent o creştere economică de 0,9% în 2026, o încetinire semnificativă faţă de anul trecut şi chiar şi aşa este vorba de o prognoză care ar putea fi una prea optimistă.

„Având în vedere persistenţa ridicată a şocului, cred că impactul negativ asupra creşterii economice va fi, de asemenea, mai puternic. Am observat o scădere accentuată a indicatorilor de încredere, în special în rândul consumatorilor”, a declarat Schnabel.
„Toate acestea implică riscuri negative pentru creşterea economică şi riscuri pozitive pentru inflaţie”, a adăugat oficialul BCE.

În ceea ce priveşte viitorul său, Schnabel, al cărei mandat la BCE expiră la sfârşitul anului 2027, a declarat că ar fi pregătită să preia funcţia de preşedinte, dacă ar fi solicitată.