Şefa FMI, surprinsă de decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro

„A fost puţin surprinzător. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, nu m-a contactat. Găsesc că e destul de surprinzător că nu m-a contactat. Sper că a comunicat cu colegii de la alte bănci centrale, dar nu ştiu dacă a fost aşa”, a declarat Lagarde pentru CNBC.

Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei a fost resimţită la nivel global, indicele bursier pan-european FTSEurofirst 300 a înregistrat o cădere de peste două procente, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale germane au atins minime record, iar cursul yenului japonez şi al aurului au crescut pe măsură ce investitorii s-au îndreptat spre valori considerate sigure. Francul elveţian s-a apreciat cu aproape 30% în raport cu moneda euro.

Christine Lagarde a previzionat că în viitor se va înregistra „mai multă volatilitate a fluxurilor de capital şi a ratelor de schimb” deoarece unele bănci centrale caută să adopte politici „defazate”.

Referindu-se la posibilitatea ca Rezerva Federală a SUA (Fed) să majoreze rata dobânzii în 2015, şeful FMI a anunţat că se aşteaptă ca instituţia „să ia măsuri adecvate la momentul potrivit, ţinând cont de toţi indicatorii”.

Va fi anul în care Fed va majora rata dobânzii, a explicat Christine Lagarde, deoarece „economia SUA are o evoluţie foarte bună şi este un motor de creştere al economiei mondiale”, a apreciat oficialul FMI.

Restul lumii ar putea să nu beneficieze de o astfel de perspectivă promiţătoare, Europa – cu excepţia Marii Britanii – „încă este fragilă şi sunt necesare reforme structurale mai solide”, a explicat Lagarde. În ciuda acestor probleme, şeful FMI nu se aşteaptă la o ieşire a Greciei din zona euro.