Firmele nu mai plătesc creditele garantate de stat. Rata neperformanței s-a dublat în IMM Invest și IMM Invest Plus și a ajuns de patru ori cât media pe sistem

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Rata creditelor neperformante garantate de stat prin programe guvernamentale a ajuns la 10% dintr-un total de 20 de miliarde de lei”, spune Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiarp din BNR. Spre comparație, rata creditelor neperformante la companii per total sistem bancar este de 5%”, a declarat Florian Neagu la ZF Bankers.

„Plătim atât costul problemelor geopolitice, pe care îl suportă întreaga lume, cât şi costul deficitelor fiscale, care se reflectă mai devreme sau mai târziu în inflaţie. Ai avut un ritm nominal foarte bun de creştere a creditului, însă şi economia a crescut nominal, în mare parte pe fondul inflaţiei şi al stimulării consumului. Pe viitor mă aştept ca, uitându-ne la proiecţiile pe următorii trei ani, să vedem o uşoară îmbunătăţire a intermedierii financiare. Totuşi, decalajul faţă de restul Europei va rămâne”, a spus Florian Neagu.

În acest context, în care subiectul geopolitic capătă o importanţă tot mai mare, este important să ştim cum ne poziţionăm. M-am gândit să structurez o scurtă imagine de ansamblu.

Mesajul pe care îl primim din partea tuturor instituţiilor financiare europene este că nivelul riscului sistemic la nivel european rămâne ridicat. Trebuie să vedem care sunt soluţiile pentru a ne adapta şi care sunt paşii cei mai buni de urmat. La nivelul ţării noastre, pe ansamblu, am inclus şi un grafic elaborat de colegii mei, un index de risc geopolitic, unde constatăm că în prezent nivelul a atins valorile pe care le aveam în momentul în care a izbucnit războiul din Ucraina. Este rolul autorităţilor să găsească soluţiile adecvate, pentru că acestea sunt elemente de sentiment.

Astfel, privind imaginea sectorului bancar românesc, reuşim în continuare să avem toţi indicatorii la un nivel bun. Rata solvabilităţii, care, deşi este în scădere, rămâne în continuare peste medie, este şi rezultatul reglementării BNR de a nu distribui mai mult de jumătate din profituri. Profitabilitatea bună a sectorului bancar din ultimii cinci ani înseamnă că cel puţin jumătate din profit rămâne în ţară. Astfel reuşim să construim aceşti indicatori şi, de asemenea, să facem faţă provocărilor.

La nivel geopolitic şi în contextul strategiei europene, o problemă importantă este că avem un sector bancar foarte mic. Nu marginal, ci semnificativ mai redus faţă de următoarea ţară clasată după nivelul intermedierii financiare, care are un sistem bancar de două ori mai mare decât cel autohton.

La nivel regional, această dimensiune contează. Ca structură, majoritatea ţărilor din UE funcţionează cu sectoare bancare în care rolul capitalului autohton este dominant. Este şi rezultatul autorităţilor din respectivele ţări, care şi-au sprijinit sectoarele bancare. În cazul României, vedem că, deşi ponderea capitalului autohton rămâne minoritară, pe grupuri de provenienţă sectorul bancar autohton este de câţiva ani pe primul loc. Prin urmare, deciziile care pot îmbunătăţi funcţionarea sectorului bancar autohton vor fi resimţite direct de capitalul românesc.

Consecinţa faptului că avem un sector bancar mai mic este că şi entităţile noastre sunt mai mici. De exemplu, cea mai mare bancă a noastră, Banca Transilvania, reuşeşte să intre în top 100 european, în timp ce CEC Bank nu se regăseşte în acest clasament.

Dacă ne uităm la cea mai mare entitate din Polonia, PKO, sau la OTP din Ungaria, observăm că suntem la mai puţin de jumătate din dimensiunea acestora. Dacă vrem să fim relevanţi măcar la nivel regional, această componentă merită îmbunătăţită. Aşa cum alte ţări şi-au ajutat entităţile să crească, văd şi în cazul nostru un spaţiu semnificativ în această direcţie.

Dacă analizăm media ultimilor trei ani şi comparăm cu restul ţărilor din UE, vedem că băncile din România au avut un ritm de creştere semnificativ. Statul a contribuit în această direcţie şi a oferit sprijin, însă, retrospectiv, vedem şi oportunitatea de a revizui eventualele programe viitoare. Rata creditelor neperformante generate de finanţările cu garanţii de stat a ajuns în prezent la aproape 10%, de peste două ori mai mare decât rata creditelor fără garanţii de stat. Dacă vrem să sprijinim investiţiile, lecţia este că intervenţiile trebuie să fie mult mai bine ţintite.

Am încercat deja să abordăm această problemă şi, la iniţiativa colegilor de la Ministerul Finanţelor, a fost înfiinţat un grup de lucru care şi-a propus să analizeze domeniile strategice pe care România le poate susţine. Sunt patru domenii prioritare: securitatea energetică, securitatea alimentară, apărarea şi finanţarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată – medium high-tech şi high-tech services.

Întrebarea este dacă, pe termen mediu, putem îmbunătăţi intermedierea financiară. Există percepţia că marjele practicate de băncile din România sunt mari. Am apelat la statistici nealterate, care arată care sunt marjele practicate de toate sectoarele bancare din UE, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii. Pentru toate categoriile de credite acordate de bănci, România se află în jumătatea inferioară a clasamentului. Nivelul competiţiei este dezvoltat, iar cifrele susţin această concluzie şi pe termen mediu şi lung. Acelaşi rezultat se menţine şi dacă analizăm media ultimilor trei ani.

Cum am putea dezvolta mai mult intermedierea financiară? Fac puţin mai multă analiză pe sectorul companiilor. Aveam această discuţie şi acum zece ani. Uitându-ne la statistici, firmele care ies în afara ţării pentru a se dezvolta sunt încă relativ puţine. Dacă în trecut aveau o pondere de sub 1%, acum au ajuns la aproximativ 2%. În Ungaria şi Cehia, ponderea depăşeşte 20%.

În ultimii 20 de ani, numărul firmelor româneşti care aleg să treacă graniţa şi să dezvolte activităţi externe este în creştere. Acest lucru înseamnă că ne putem aştepta la aceeaşi evoluţie şi pentru băncile autohtone, care le pot urma pentru a le finanţa. Mai este însă un aspect important, care necesită timp: schimbarea mentalităţii managementului, inclusiv în contextul proiectului pe care ne dorim să îl finalizăm în acest an, respectiv integrarea în OCDE.