Cotaţia barilului de ţiţei Brent a trecut miercuri peste pragul de 100 de dolari, după ce SUA şi Iranul au atacat active militare, navale şi energetice. Această situaţie a relansat îngrijorările cu privire la un val de creşteri de preţuri în zona euro, importatoare de combustibili, scrie Agerpres.
În acest context, economiştii se aşteaptă ca BCE să răspundă prin creşterea dobânzii de politică monetară de la 2,25% până la 2,50% şi să semnaleze că este gata să majoreze şi mai mult dobânda dacă perspectivele inflaţiei nu se îmbunătăţesc.
„O majorare în septembrie pare aproape sigură. Inflaţia rămâne ridicată şi ar trebui să rămână la un nivel ridicat în următoarele luni înainte de a se tempera spre a doua jumătate a anului viitor”, a declarat Alessia Berardi, şefa departamentului de analiză de la Amundi Investment Institute.
Preşedinta BCE, Christine Lagarde, şi colegii săi, reuniţi la Berlin cu prilejul unei reuniuni de politică monetară care va avea loc în altă parte decât sediul de la Frankfurt, vor fi probabil încurajaţi de datele recente privind creşterea economică în zona euro. Aceste date arată că cele 21 de ţări care formează zona euro au rezistat mai bine decât se preconiza, în pofida costurilor mai mari ale combustibililor, a concurenţei din partea Chinei şi a impactului secetei. În plus, împrumuturile bancare au crescut în luna iulie, ceea ce sugerează că decizia BCE din luna iunie de majorare a dobânzii nu a afectat activitatea şi oferă decidenţilor posibilitatea de a înăspri şi mai mult politica, dacă este necesar.
„Ne aşteptăm ca preşedinta Lagarde să menţină o poziţie agresivă, lăsând deschisă uşa pentru o înăsprire suplimentară”, a declarat Martin Wolburg, economist şef la Generali Investments.
Pieţele financiare iau în calcul încă o creştere a dobânzii în acest an, urmată de încă una sau două anul viitor. În schimb, economiştii cred că majorarea de joi ar putea fi ultima înăsprire decisă, pentru moment, de BCE. Unul dintre motivele pentru care creşterile ulterioare ale ratelor dobânzilor ar putea fi limitate este faptul că deja s-au înăsprit condiţiile de finanţare, deoarece randamentele obligaţiunilor pe termen lung ating maxime nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale, reflectând îngrijorările legate de inflaţie şi îngrijorările legate de creşterea rapidă a datoriei guvernamentale.
De asemenea, BCE este aşteptată să dezvăluie joi noile sale previziuni de creştere îmbunătăţite pentru acest an şi, posibil, pentru 2027, reflectând capacitatea de rezistenţă a economiei. Pe de altă parte, BCE ar putea să anunţe amânarea momentului în care inflaţia, care acum depăşeşte 3%, ar urma să revină la obiectivul ţintă de 2%. În iunie, BCE estima că acest lucru ar putea să se întâmple în vara lui 2027.
Dincolo de decizia privind dobânda de referinţă, este probabil ca Lagarde să fie întrebată la conferinţa de presă de la finalul reuniunii despre propriul mandat, care este programat să se încheie la 31 octombrie 2027. În presă au apărut zvonuri referitoare la o posibilă numire a lui Lagarde la conducerea Forumului Economic Mondial, în timp ce şefa BCE a vorbit în iulie despre dorinţa sa de a susţine valorile europene într-o oarecare măsură în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale franceze de anul viitor.