Inflația în Turcia a crescut în mai, pentru a doua lună consecutiv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform datelor publicate vineri de Institutul de Statistică (TurkStat), inflaţia a urcat la 32,61% luna trecută, de la 32,37% în aprilie.

Din decembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Turcia rămâne peste 30%, făcând viaţa mai scumpă pentru milioane de oameni. Nivelul record a fost atins în mai 2024, peste 74%, apoi creşterea inflaţiei a început să se atenueze.

În ritm lunar, preţurile de consum au crescut cu 1,71% luna trecută, faţă de un avans de 4,18 în aprilie, pe fondul majorării costurilor cu apa şi locuinţa, cu electricitatea, gazele şi alţi combustibili, a precizat TurkStat.

Pentru a ţine sub control inflaţia, Banca Centrală a Turciei a început de la mijlocul anului trecut să reducă gradual dobânzile. Dar în martie şi aprilie Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei a menţinut nemodificată rata dobânzii la 37%, în linie cu estimările şi pe fondul efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.

Conform Camerei de Comerţ din Istanbul (ITO), rata anuală a inflaţiei în mai s-a situat la 36,8% în cel mai mare oraş al Turciei.

Luna trecută, Banca Centrală a Turciei a majorat ţintele de inflaţie, avertizând că efectele inflaţioniste pe termen scurt ale războiului din Iran rămân „pronunţate”.

Guvernatorul Fatih Karahan a anunţat o revizuire mai extinsă decât se estima, spunând că Banca Turciei se aşteaptă acum la o inflaţie de 24% în acest an, de la un nivel previzionat anterior de 16%, citând presiunile provocate de conflict.

Instituţia estimează pentru anul viitor o rată a inflaţiei de 15%, de la 9%, şi un nivel de 9% în 2028.

„Inflaţia încă este principala problemă”, a declarat Karahan.

În octombrie 2022, inflaţia în Turcia a urcat la aproximativ 85,5%, pe fondul deprecierii monedei naţionale şi al politicilor monetare neconvenţionale. După ce autorităţile au înăsprit politicile economice, la mijlocul lui 2023, au trecut la o strategie de dezinflaţie agresivă, care are succes.

„Deşi întrebarea centrală este cât de mult vor dura tensiunile regionale şi cât vor persista presiunile asupra aprovizionării cu energie, estimăm că efectele inflaţioniste vor rămân pronunţate pe termen scurt”, a declarat Karahan. Durata tensiunilor reprezintă un factor critic de risc la adresa perspectivelor privind inflaţia dar „nu va exista niciun un compromis în privinţa determinării Băncii Centrale de a reduce inflaţia, şi vom utiliza toate instrumentele disponibile pentru dezinflaţie”, a adăugat oficialul.

Referindu-se la perspectivele globale, guvernatorul a atras atenţia că închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă un risc la adresa aprovizionării cu energie pe plan mondial, iar indicatorii cheie „indică o încetinire a activităţii economice globale, majorarea costurilor de producţie şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare”.