Românii au pus bani în bănci chiar şi în 2014, anul cu cele mai proaste dobânzi

Românii aveau în bănci peste 104 miliarde de lei la finalul lunii noiembrie 2014, arată datele Băncii Naţionale a României. Suma este doar marginal mai mică decât soldul înregistrat la afârşitul lui 2013 în ciuda faptului că anul trecut a adus cele mai mici dobânzi la depozite din istoria postdecembristă.

Concret, dacă în noiembrie 2013, dobânda medie plătită pentru depozite la termen ale populaţiei depăşea 4,2% pe an, în noiembrie 2014, aceasta scădea sub 3% pe an. În cazul economiilor în euro, randamentele au scăzut de la 2,5% în 2013 la aproximativ 1,5% în noiembrie 2014. Dacă din aceste dobânzi extrem de mici sunt scăzute comisioanele băncilor rezultă un profit extrem de mic şi, în unele situaţii, chiar pierderi. În ceea ce priveşte moneda şi perioada depozitelor, românii preferă în continuare formele de economisire în lei cu scadeenţe mai mici de un an care reprezintă aproximativ 60% din soldul depozitelor.

Aceste tipuri de depozite sunt urmate de cele în euro constituite tot pr o perioadă mai mică de un. O creştere importantă a avut loc însă în ceea ce priveşte depozitele pe termene mai mari de un an, până de curând aproape inexistente în România. Soldul acestor depozite a ajuns la un total 11,5 miliarde de lei cu peste 1 miliard de lei mai mult decât în 2013.

Sume încă mici

Românii reuşesc să economisească lunar 41 de euro, iar 26% dintre aceştia îşi investesc economiile în aur sau alte metale preţioase, arată un barometru Erste Group privind posibilităţile de economisire în ţări din Europa Centrală şi de Est. Ungurii economisesc 49 de euro, în timp ce austriecii şi-au majorat cu 7 euro sumele destinate economiilor lunare, până la 188 de euro, potrivit barometrului.

Conturile de economii şi asigurările de viaţă rămân principalele produse de economisire, în condiţiile în care persoanele care economisesc consideră prioritare accesul facil la fonduri şi un risc scăzut.

‘Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii pentru al doilea an consecutiv. Austriecii şi-au majorat sumele economisite lunar cu 7 euro (la 188 euro), iar slovacii economisesc mai mult cu 6 euro faţă de anul trecut (96 euro). Croaţii (60 euro), românii (41 euro) şi ungurii (49 euro) şi-au menţinut economiile la acelaşi nivel, în timp ce cehii (75 euro) şi sârbii (35 euro) şi-au redus sumele puse deoparte cu 6 euro şi, respectiv, 1 euro comparativ cu 2013’, arată analiza Erste.

Cu toate că majoritatea populaţiei din ECE a reuşit să-şi menţină economiile la un nivel stabil, aproximativ jumătate dintre români, unguri, slovaci şi croaţi nu sunt mulţumiţi de sumele puse deoparte. Cel mai mare grad de insatisfacţie este înregistrat în Serbia, unde aproape două treimi din locuitori afirmă că nu sunt prea mulţumiţi sau nu sunt satisfăcuţi deloc de sumele economisite.

Această situaţie are drept cauză ‘dobânzile reduse comparativ cu anii precedenţi şi nivelul inflaţiei care reduce semnificativ sumele puse deoparte’, arată Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group.