Curtea de Conturi Europeană avertizează că țările din Balcanii de Vest riscă să nu pată respecta termenul-limită de 2030 pentru finalizarea reţelei centrale de transport

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Proiectele cu un nivel insuficient de maturitate care au fost totuşi selectate şi deficienţele de supraveghere frânează progresul. Proiectele auditate răspundeau priorităţilor în materie de conectivitate, însă acţiunile de monitorizare, de raportare şi de asigurare a vizibilităţii UE s-au dovedit insuficiente. În plus, persistă întârzieri şi probleme de durabilitate”, se menţionează în raport.

Ţările din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, se află în centrul politicii de extindere a UE. Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană sprijină transporturile, energia şi alte câteva sectoare din aceste ţări prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest (CIBV), o platformă pentru pregătirea, selectarea şi finanţarea proiectelor de investiţii strategice.

Din 2015 până la jumătatea anului 2025, Comisia a plătit 527 de milioane de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor, fiind principalul finanţator al CIBV. Fondurile alocate urmăreau să contribuie la recuperarea întârzierilor în dezvoltarea infrastructurii din Balcanii de Vest şi să conecteze regiunea la reţeaua europeană centrală de transport.

„În procesul de extindere a UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas esenţial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu”, Comisia ar trebui să îmbunătăţească selecţia şi monitorizarea proiectelor, să le asigure durabilitatea şi să crească vizibilitatea investiţiilor UE în transport în regiune”, a declarat Laima Andrikiene, membră a Curţii, responsabilă de acest raport, citată într-un comunicat al ECA.

Sursa menţionată subliniază că auditorii au constatat deficienţe în selecţia proiectelor, în special din cauza includerii unor proiecte insuficient de mature, care au contribuit la întârzieri semnificative în punerea în aplicare.

„Un proiect este matur – adică gata de a fi implementat – atunci când lucrările pregătitoare aferente sunt finalizate şi la zi. Proiectele au început însă, de regulă, cu o întârziere de 17 luni. În plus, multe dintre ele s-au confruntat cu întârzieri importante, de peste doi ani, în cursul punerii în aplicare. Comisia are puţine pârghii pentru a garanta implementarea la timp, întrucât nu dispune de proceduri eficace pentru monitorizarea întârzierilor şi pentru asigurarea durabilităţii şi a vizibilităţii sprijinului UE. De exemplu, ea nu a colectat informaţii pentru a vedea cât de complete erau coridoarele de transport finanţate şi dacă reţelele respectau standardele UE. Ea s-a bazat pe instituţiile financiare pentru a supraveghea proiectele, chiar dacă activitatea acestora s-a dovedit uneori inadecvată”, se precizează în comunicat.

Astfel, în anumite cazuri, Comisia a deblocat fonduri peste nivelul justificat de progresele înregistrate de proiecte. În plus, în mai multe situaţii, granturile CIBV, menite să aducă valoare adăugată la nivelul UE şi să atragă finanţare suplimentară, nu au fost de fapt esenţiale pentru mobilizarea de fonduri, deoarece contractele de împrumut fuseseră deja semnate înainte de depunerea cererilor de grant.

„S-a creat astfel un efect de tip „deadweight”, deoarece investiţia s-ar fi realizat oricum şi fără grant. În acelaşi timp, pentru că majoritatea estimărilor costurilor din cererile de grant nu sunt suficient de detaliate, este dificil să se evalueze dacă ele sunt rezonabile sau nu”, se arată în raport.

Auditorii pun, de asemenea, sub semnul întrebării durabilitatea mai multor proiecte, de exemplu pentru că nu există fonduri pentru continuarea investiţiilor, dar şi din cauza întreţinerii insuficiente. Într-un caz, infrastructura feroviară ajunsese la momentul auditului într-o situaţie mai rea decât înainte de lansarea proiectului. În altul, un tunel nu era legat de niciun drum. Iar într-un al treilea, o linie de cale ferată se oprea la graniţă.

În ansamblu, CIBV contribuie la extinderea reţelei europene centrale de transport: s-au lansat numeroase proiecte, iar cele analizate de auditori sunt aliniate la priorităţile de conectivitate ale Balcanilor de Vest şi ale UE. Datele arată însă că ritmul este prea lent pentru a atinge până în 2030 toate standardele reţelei europene centrale, semnalează sursa menţionată.

CIBV joacă un dublu rol: forum pentru a face schimb de analize privind nevoile de investiţii şi mecanism de finanţare mixtă prin care granturile UE facilitează accesul la împrumuturi. În sectorul transporturilor, obiectivul său specific este de a îmbunătăţi conectivitatea atât în Balcanii de Vest, cât şi între această regiune şi UE.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca europeană de Investiţii (BEI) gestionează contribuţiile donatorilor prin intermediul unui fond comun. Comisia a furnizat marea majoritate a finanţării pentru şase sectoare, inclusiv cel al transporturilor. În cifre exacte, din 2015 încoace, aceasta a transferat către fond o sumă de 899 de milioane de euro (adică 86 %).

Auditorii au examinat 12 proiecte în domeniul transportului (rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare) în valoare de 341,6 milioane de euro şi au verificat dacă acestea au produs rezultate tangibile în Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Serbia.