Dosarul Microsoft: Arest la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru. Decizia nu este definitivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Decizia instanţei nu este însă definitivă.

În schimb, judecătorii au prelungit mandatele de arestare preventivă pentru omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Nicolae Dumitru sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, ei fiind arestaţi pe 25 octombrie 2014.

Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Astfel, susţin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

‘La nivelul anului 2009, instituţiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licenţe ce au fost achiziţionate în perioada 2004 – 2008 în baza prevederilor Contractului comercial de închiriere a licenţelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO şi a actelor adiţionale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat şi dreptul neexclusiv de utilizare a licenţelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licenţelor şi a efectelor contractului de închiriere de licenţe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României’, precizează DNA.

Sursa citată precizează că, în primăvara anului 2009, a avut loc o întrevedere între Cocoş, Ştefan, Sandu şi alte persoane pentru a se discuta chestiuni generale legate de posibilităţile pe care le avea Ministerul Comunicaţiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers pentru asigurarea în continuare a licenţelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.

‘În cursul procedurii de achiziţie, pentru a sigura asocierii având ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoş a pretins de la o persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ştefan şi pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu – 2.700.000 euro şi 1.800.000 euro, Gheorghe Ştefan – 4.000.000 euro, Dorin Cocoş – 9.000.000 euro. Din fişa de date a procedurii de achiziţie rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel încât să fie înlăturat de la licitaţie orice alt ofertant în afară de asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecinţă, la 12.08.2009 a fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a achiziţionat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare’, mai susţin procurorii.

Referitor la faptele reţinute în sarcina lui Nicolae Dumitru, DNA arată că premisele încheierii contractului-cadru se referă la faptul că în 2003, în contextul în care distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României a fost identificată ca fiind o posibilă afacere, mai multe persoane ce aveau posibilitatea sa înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului, prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi fost cooptate pentru a face demersurile necesare.

‘Astfel, în această afacere a fost cooptat şi Nicolae Dumitru, care trebuia să îşi exercite influenţa asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (Şerban Mihăilescu, Dan Nica) pentru a obţine încheierea contractului. Pentru obţinerea unui profit substanţial, care să asigure şi plata sumelor pretinse de persoanele implicate, ar fi fost încheiat un singur contract pentru administraţia publică şi astfel, în funcţie de numărul de licenţe achiziţionat, preţul era unul care permitea plata comisioanelor prin discountul acordat (între 47 şi 60% raportat la preţul de listă)’, au constatat procurorii.