Titluri de stat în supermarketuri şi benzinării, un alt tip de amnistie fiscală. Transformarea obligaţiunilor de stat în cupoane valorice, accesibile în supermarketuri şi benzinării, ar putea scoate la lumină banii din economia subterană – Frames

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia consultanţilor companiei, scoaterea la lumină a economiei subterane, a zecilor de miliarde de euro care circulă în zona evaziunii reprezintă una dintre cele mai mari şi mai urgente mize financiare ale noului guvern. Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie de o perspectivă financiară „outside de box”, de instrumente neconvenţionale pentru a atrage rapid lichidităţi, pentru a reduce evaziunea fiscală, scrie Agerpres,

„România a mai trecut prin amnistii fiscale, prin tot felul de măsuri de stimulare şi ştergere a penalităţilor. Din păcate, însă, în cele mai multe cazuri, acestea au demonstrat că anularea accesoriilor în schimbul achitării debitelor principale oferă doar o gură de oxigen pe termen scurt bugetului de stat. Altfel spus, au fost amnistii parţiale care nu şi-au atins scopul real, acela de a scoate la lumină banii din economia subterană şi a-i determina pe românii care îşi ţin banii în afara ţării să îi repatrieze”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit experţilor, la nivel global, mecanismul a fost perfecţionat de economii puternice care s-au confruntat cu un nivel ridicat al evaziunii. Italia, prin faimosul său program numit Scudo Fiscale, a reuşit să repatrieze şi să legalizeze zeci de miliarde de euro din paradisuri fiscale sau din economia nedeclarată.

Spania şi Germania au apelat şi ele la ferestre de conformare voluntară, oferind imunitate penală şi taxe reduse pentru capitalurile aduse la lumină.

Condiţia esenţială pentru succesul unui astfel de demers este ca banii recuperaţi să fie canalizaţi imediat spre investiţii sigure şi direct productive pentru ţară, subliniază autorii analizei.

„O astfel de amnistie fiscală bine gândită şi mai ales promovată ar putea atrage câteva miliarde de euro şi ar genera, astfel, resursele pentru a respecta programul de reducere a deficitului bugetar fără să fie nevoie de alte măsuri coercitive în genul creşterii taxelor”, arată analiza.

În prezent, Ministerul Finanţelor Publice finanţează nevoile statului prin intermediul programelor deja celebre Tezaur şi Fidelis. Românii au cumpărat masiv aceste instrumente datorită dobânzilor competitive, a riscului suveran zero şi, mai ales, a neimpozitării câştigurilor. Cu toate acestea, procesul de achiziţie rămâne unul parţial birocratic. El implică deplasări fizice la oficiile Poştei Române, cozi la unităţile Trezoreriei Statului sau deţinerea unui cont de tranzacţionare deschis la o firmă de brokeraj pe Bursa de Valori Bucureşti.

În opinia analiştilor de la Frames, disrupţia reală constă în mutarea acestor titluri de valoare direct în viaţa cotidiană a consumatorilor.

„Transformarea obligaţiunilor de stat în bonuri sau cupoane valorice accesibile la casele de marcat din supermarketuri, în benzinării sau în alte mari reţele de retail ar schimba complet regulile jocului economic. Cetăţeanul ar putea schimba numerarul direct pe un instrument financiar garantat, transformând un gest banal de consum într-un act de micro-investiţie”, este de părere Adrian Negrescu.

Astfel, o astfel de reformă logistică ar permite statului să intercepteze banii din piaţă exact în locurile unde se generează cele mai mari fluxuri de numerar din economie.

Persoanele care deţin economii în cash şi care evită sistemul bancar tradiţional din motive de neîncredere sau birocratic ar găsi o metodă extrem de simplă de a-şi proteja economiile de inflaţie. Tipărirea de bonuri de stat cu valori nominale mici ar atrage o masă critică de investitori de retail care nu au cumpărat niciodată acţiuni sau titluri de trezorerie prin canalele clasice.

Din perspectivă macroeconomică, unificarea amnistiei cu distribuţia de masă a titlurilor de stat ar lovi două ţinte majore. Pe de o parte, s-ar reduce dependenţa fiscală a României de împrumuturile externe de pe pieţele internaţionale, care sunt mult mai scumpe şi rigide. Pe de altă parte, s-ar accelera bancarizarea şi fiscalizarea unor zone economice lăsate în urmă.

„Un alt avantaj îl reprezintă dezvoltarea unui sistem alternativ eficient de finanţare a statului. Am putea trece rapid de la modelul în care băncile sunt principalii creditori ai statului la un sistem în care publicul larg oferă sursele financiare necesare sistemului public. E o schimbare de paradigmă care ar forţa şi sistemul bancar să îşi diversifice activităţile, să caute şi alte soluţii pentru a-şi asigura un profit garantat”, afirmă analiştii.

Totuşi, implementarea tehnică a unui astfel de sistem hibrid nu este lipsită de provocări logistice de securitate. Orice simplificare radicală a accesului la instrumente financiare de stat prin intermediul numerarului trebuie să respecte cu stricteţe normele europene împotriva spălării banilor.

Autorităţile ar fi obligate să dezvolte sisteme digitale de validare instantanee a identităţii la casele de marcat, corelate cu praguri clare de tranzacţionare. Fără aceste filtre tehnice stricte, riscul ca reţelele de supermarketuri să devină automate de spălare a capitalurilor obţinute ilegal ar anula complet beneficiile economice ale proiectului, subliniază analiza.

„În esenţă, o amnistie fiscală corelată cu o regândire a modului în care funcţionează titlurile de stat ar duce la un flux financiar semnificativ de care statul are atâta nevoie în condiţiile în care economia funcţionează cu frâna de mână trasă. Pentru ca o astfel de strategie să devină realitate este însă nevoie de voinţă politică şi de curaj instituţional”, a transmis Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia.