Restricţiile au rolul de a menţine securitatea şi interesele naţionale şi de a „respecta obligaţiile internaţionale, în special în privinţa neproliferării”, arată comunicatul citat.
Firmele şi organizaţiile sancţionate nu mai pot achiziţiona produse chineze cu dublă utilizare, civilă şi militară.
Printre altele, sancţiunile vizează Institutul de Studii pentru Apărare şi filiale ale companiilor Mitsubishi, Komatsu şi Fujitsu.
Alte 20 de entităţi nipone erau deja sancţionate similar din 24 februarie.
În afară de lista neagră, China utilizează şi o listă de supraveghere, pe care se află de luni încă 20 de entităţi din Japonia. Exportatorii chinezi sunt obligaţi să efectueze o evaluare strictă a riscurilor şi garanţiilor că acestea nu vor consolida puterea militară japoneză dacă primesc produse cu dublă utilizare. Entităţile pot cere să fie excluse de pe această listă dacă cooperează cu procedurile de verificare prevăzute de legislaţia chineză.
Relaţiile între Beijing şi Tokyo s-au deteriorat după ce şefa guvernului japonez, Sanae Takaichi, a făcut în noiembrie anul trecut remarci sensibile despre Taiwan, insulă independentă de facto revendicată de China ca provincie separatistă. Takaichi a sugerat că Japonia ar putea interveni militar în cazul unui atac al forţelor chineze asupra Taiwanului.
În general, Japonia şi-a accelerat reorientarea politicii de apărare către o postură mai proactivă, diferită de pacifismul adoptat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar China consideră – conform mai multor declaraţii anterioare şi comunicatului de luni al ministerului comerţului – că este vorba de „o cale greşită”.