România are nevoie de răcire urbană, nu doar de aer condiționat. Care sunt soluțiile – Asociația Energia Inteligentă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Canicula nu crește doar disconfortul. Ea mută vârful de consum electric vara, mai ales prin aparatele de aer condiționat. Într-o lună cu 7 zile de caniculă, un apartament de 70 m² poate consuma suplimentar 50–130 kWh electric, iar la nivel de oraș acest lucru înseamnă sute de MWh cerere suplimentară exact când rețeaua este deja tensionată.

În același timp, România trebuie să își modernizeze termoficarea. Țara are încă o infrastructură importantă, peste 4.380 km de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți, dar sistemul este afectat de pierderi, investiții insuficiente și dependență de subvenții, dar mai ales de un concept depășit, care este continuat să fie reabilitat cu maximă încăpățânare.

Date comparative pentru un apartament de 70 m² mediu izolat situat în partea de sud a României

Ipoteze:

• încălzire anuală: 6.000 kWh termici
• răcire anuală: 1.200 kWh frigorifici
• lună cu 7 zile de caniculă: 200–350 kWh pentru frig
• preț gaz casnic: 0,31 lei/kWh, plafon extins până în 2027
• preț mediu electricitate: 1,3 lei/kWh

Costurile pentru instalarea unui sistem de încălzire / răcire se pot aproxima astfel:

Sistemul de termoficare de generația a IV-a (4GDH – Fourth Generation District Heating) sunt rețele moderne de încălzire urbană care distribuie agent termic la temperaturi mai reduse (50–70°C, față de 90–120°C în sistemele clasice), ceea ce conduce la pierderi mai mici în rețea și la o eficiență energetică superioară.

Sistemul de încălzire și răcire de generația a V-a (5GDHC – Fifth Generation District Heating and Cooling) reprezintă cea mai modernă generație de rețele energetice urbane și funcționează la temperaturi foarte scăzute (10–30°C). Rețeaua distribuie un agent termic aproape la temperatura mediului, iar fiecare clădire utilizează o pompă de căldură pentru a produce local încălzire, apă caldă menajeră și răcire.

Sistemul de trigenerare produce simultan energie electrică, energie termică și energie frigorifică din același combustibil, de regulă gaz natural, biogaz sau alte gaze regenerabile. Energia electrică este generată de un motor sau o turbină, căldura reziduală este recuperată pentru încălzire și prepararea apei calde, iar pe timpul verii aceasta alimentează un chiller cu absorbție care produce apă răcită pentru climatizare.

Aerul condiționat individual pare ieftin la apartament, dar devine scump la nivel de oraș, pentru că multiplică vârfurile de consum, suprasolicită rețeaua și obligă sistemul energetic să importe energie sau să pornească producție scumpă.

De ce nu este bună soluția „fiecare cu AC-ul lui”? Deoarece AC-ul individual, crește puternic vârful de consum vara, evacuează căldură în oraș și amplifică insula de căldură urbană, este ineficient urbanistic, nu permite stocare termică, nu permite recuperare de căldură și pune presiune pe rețelele de distribuție electrică la vârf de consum.

România estimează o creștere semnificativă a consumului electric până în 2030, de la 50 TWh în prezent la aproximativ 64 TWh în 2030, adică aproximativ +38%, potrivit analizelor pe baza PNIESC. Dacă acest consum nou vine haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea. Dacă vine planificat, prin sisteme centralizate moderne, poate deveni gestionabil.

Ce ar trebui să facă orașele din România

Bucureștiul nu trebuie să abandoneze termoficarea, ci să o transforme prin adaptarea magistralelor, dar mai ales înlocuirea lor cu capacități adaptate sistemelor 5G, reducerea temperaturilor din rețea, inițial dezvoltarea de zone-pilot de răcire centralizată și ulterior realizarea sistemului de răcire în tot Bucureștiul, pompe de căldură mari pe apă uzată, lacuri, Dâmbovița, dar mai ales stocare termică în rezervoare de apă caldă și apă rece care să fie folosite la vârf de consum.

Pentru București, soluția realistă este 4G acum, 5G gradual.

Cluj-Napoca are dezvoltări imobiliare noi și densitate bună, aspect care ar trebui să determine o modificare radicală de concept. Cartierele noi să se facă fără centrale individuale pe gaz, dezvoltarea rețelelor 5G, cu pompe de căldură apă-apă la fiecare clădire și asigurarea răcirii centralizate pentru toate clădirile inclusiv birouri, spitale, campusuri.

Clujul poate deveni oraș-pilot pentru răcire urbană modernă.

Timișoara are veri foarte calde și profil bun pentru trigenerare și district cooling. Astfel, aici recomandarea este să se dezvolte sisteme de trigenerare pentru spitale, campusuri, industrie ușoară, cartiere de blocuri existente, rețele de joasă temperatură în cartiere noi cu stocare de frig pentru orele de vârf.

Iași are densitate urbană și consum mare în clădiri publice. Recomandarea este să se asigure modernizarea termoficării existente, apelarea la pompe de căldură de mare capacitate, răcire centralizată pentru spitale, universități și clădiri administrative, concomitent cu interzicerea graduală a soluțiilor individuale ineficiente în dezvoltările mari.

Oradea are avantaj geotermal. De aceea extinderea utilizării geotermale este calea, concomitent cu dezvoltarea rețelelor de joasă temperatură, a pompelor de căldură pentru ridicarea temperaturii în clădiri și abordarea răcirii centralizate în zonele noi.

Oradea este probabil cel mai bun candidat pentru un model românesc de oraș termic inteligent.

Constanța are cerere mare de răcire și acces la sursă de apă. Aici folosirea pompelor de căldură cu sursă apă cu răcire centralizată în zone hoteliere și comerciale. De asemenea stocarea frigului concomitent cu integrarea fotovoltaicului local este un element important.

România ar trebui să adopte o strategie în 5 pași:

Nu mai autorizăm cartiere mari doar cu centrale individuale și AC-uri split.

Introducem obligația de analiză pentru rețele joasă temperatură la proiecte mari.

Finanțăm 10 proiecte-pilot de district heating & cooling în orașe mari.

Trecem la termoficarea de joasă temperatură care să asigure și răcirea, nu doar de încălzirea.

Combinăm răcirea urbană cu stocare: apă rece, apă caldă, stocare energie electrică.

România nu trebuie să repete la răcire greșeala făcută la încălzire, fiecare clădire pe cont propriu, fiecare apartament cu echipamentul lui, fiecare consumator împins spre soluții individuale.

Pentru orașe, soluția corectă este: termoficare de joasă temperatură + răcire centralizată + pompe de căldură + trigenerare unde are sens + stocare termică și / sau electrică.

Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului.