70 de ani de la Conferinţa de la Ialta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe agenda importantei reuniuni a figurat, pe fondul previzibilei victorii asupra statelor Axei, trasarea principalelor linii de acţiune în perioada postbelică. Germania, principalul inamic al celor trei state, a reprezentat subiectul central al dezbaterilor, scrie Agerpres.

În cadrul conferinţei s-a decis ca după ocuparea teritoriului acestei ţări, să fie instituite patru zone de ocupaţie, distrugerea capacităţilor militare şi aducerea în faţa justiţiei a criminalilor de război. În privinţa despăgubirilor, liderii aliaţi au decis constituirea unei comisii speciale.

În privinţa statelor din Europa de Est, Roosevelt şi Churchill au reuşit să smulgă liderului sovietic o serie de promisiuni vagi, privitoare la libertatea naţiunilor din această regiune a Vechiului Continent. S-a decis totodată ca în statele eliberate să fie instaurat un guvern interimar, care să grupeze toate elementele democratice ale ţării, cu însărcinarea de a organiza alegeri democratice în cel mai scurt timp.

Divergenţe serioase s-au iscat în jurul Poloniei, Churchill insistând asupra legitimităţii guvernului polonez în exil de la Londra. În final, Stalin şi-a impus punctul de vedere, în comitetul pro-sovietic fiind incluşi şi câţiva reprezentanţi ai acelui comitet. Asupra graniţelor poloneze, deşi subiectul a fost îndelung dezbătut, nu s-a ajuns la niciun acord. În privinţa Naţiunilor Unite, s-a stabilit ca principiile de bază ale organizaţiei să fie cele enunţate în Carta Atlanticului în 1941, iar membri nu puteau fi decât statele care declarau război Germaniei în scurt timp.