Debitul maxim al Dunării, sub mediile multianuale în lunile iulie, august şi septembrie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, în luna iulie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Ialomiţei, bazinele superioare ale Jiului şi Buzăului şi pe cursul Jiului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad şi pe râurile din Dobrogea.

În luna august 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Jiului, Ialomiţei şi Buzăului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

„În cursul lunilor iulie şi august sunt posibile fenomene episodice de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide în timpul ploilor torenţiale”, avertizează hidrologii.

În luna septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinul hidrografic Bârlad, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

În ceea ce priveşte fluviul Dunărea, la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş), debitul maxim estimat pentru luna iulie este de 3.800 metri cubi/secundă (mc/s), mai mic faţă de valoarea medie multianuală de 4.700 mc/s, iar cel minim de 2.200 mc/s. Pentru luna august, debitul maxim al Dunării este estimat la 3.400 mc/s, iar cel minim la 2.200 mc/s, faţă de media de 3.900 mc/s.

Potrivit prognozei de specialitate, media lunii septembrie este de 3.800 mc/s, în timp ce debitul maxim al Dunării este estimat la 3.200 mc/s, iar cel minim la 2.000 mc/s.

Hidrologii precizează că aceste estimări de lungă durată se vor actualiza prin prognoze de scurtă durată care vor fi precedate, în situaţiile în care se estimează posibilitatea depăşirii cotelor de apărare, de avertizări hidrologice emise pe baza situaţiei şi a evoluţiei factorilor meteorologici din momentul respectiv.