De patru ori mai mulţi bani pentru investițiile de private equity şi venture capital din România. Cine a adus cei 434 de milioane de euro – analiză ROPEA – Deloitte

Valoarea investiţiilor de private equity şi venture capital, în România, a crescut de peste patru ori în 2025, la 433,6 milioane de euro, conform unui studiu dat publicităţii luni.
AGERPRES - mar, 07 iul. 2026, 07:25
De patru ori mai mulţi bani pentru investițiile de private equity şi venture capital din România. Cine a adus cei 434 de milioane de euro - analiză ROPEA - Deloitte

Cercetarea Asociaţiei de Investiţii Private din România (ROPEA), în colaborare cu Deloitte România, pe baza datelor furnizate de Invest Europe şi a unei analize independente privind impactul economic al companiilor finanţate de fonduri de investiţii, arată că, în perioada 2019-2024, companiile finanţate de fonduri de private equity şi venture capital au avut un impact semnificativ asupra economiei româneşti. Astfel, acestea au crescut numărul de angajaţi de aproape zece ori mai rapid decât media economiei româneşti, au creat aproape 20.000 de locuri de muncă noi în România, au generat peste 3,2 miliarde euro cifră de afaceri suplimentară şi au o contribuţie anuală la PIB de până la 0,8%.

În 2025, valoarea totală a capitalului atras a ajuns la 197,5 milioane de euro, ceea ce face din acest an al doilea cel mai bun din istoria pieţei locale. Cumulat, în perioada 2024-2025, fondurile au atras 453,7 milioane de euro, scrie Agerpres.

„Performanţa ultimilor doi ani a fost susţinută în principal de programele dezvoltate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), în special prin Recovery Equity Fund, fondul de fonduri de 400 milioane euro administrat de Fondul European de Investiţii, care se estimează că va mobiliza între 400 şi 600 milioane euro în economia românească pe termen mediu, contribuind semnificativ la dezvoltarea ecosistemului local de private capital”, se arată în studiu.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere al structurii investitorilor, instituţiile publice şi agenţiile guvernamentale au reprezentat principala sursă de capital pentru fondurile româneşti de private equity şi venture capital, contribuind cu aproximativ 227 milioane de euro (50% din totalul fondurilor atrase), urmate de persoanele fizice (143,1 milioane de euro, 32% din total) şi de family offices (42 milioane de euro, 9% din total), administratori de active (15,9 milioane de euro, 4%), investitori corporativi şi fonduri suverane de investiţii.

Comparativ, în Europa Centrală şi de Est, fondurile au atras 2,2 miliarde de euro, în 2025, cu 29% mai mult decât în anul precedent, susţinute în mare măsură de participarea investitorilor instituţionali, în special a băncilor şi fondurilor de pensii, categorie de investitori care rămâne încă insuficient reprezentată în România.

Ca pondere în economia naţională, investiţiile de private equity şi venture capital au ajuns la 0,114% din PIB, în 2025 (valoare de 433,6 milioane de euro), depăşind nivelul înregistrat în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est. Datele din studiu relevă faptul că această creştere a fost susţinută, în principal, de tranzacţiile realizate în sectorul bunurilor şi serviciilor de consum, unde investiţiile au crescut de la 76,6 milioane de euro – în 2024, la 342,8 milioane de euro – în 2025.

Valoarea totală a investiţiilor de Private Equity realizate în România a consemnat un cuantum de 405 milioane de euro, comparativ cu 99,1 milioane euro, în anul precedent.

Conform datelor raportate către Invest Europe de fondurile de Venture Capital din Europa, investiţiile acestora în companii româneşti totalizează 29 milioane de euro, iar analiza How to Web evidenţiază faptul că valoarea totală a investiţiilor în companii cu o legătură puternică cu România – prin sediul companiei, componenţa echipei fondatoare sau o prezenţă operaţională semnificativă în regiune – a ajuns la 103,2 milioane de euro, în 2025. Aici sunt incluse investiţii efectuate de către antreprenori, business angels, fonduri de venture capital din afara Europei şi alte tipuri de investitori.

Pe de altă parte, valoarea totală a exiturilor (raportate la valoarea costului investiţiei, nu la preţul de vânzare) a crescut la 662,4 milioane euro, în 2025, de la 98,2 milioane euro, în 2024.

În acest sens, segmentul exiturilor s-a concentrat pe sectoare, iar bunurile de consum au reprezentat 339,2 milioane de euro în cinci tranzacţii (la valoare de cost), din care domeniul sănătăţii a contribuit cu o tranzacţie de 293,6 milioane de euro.

 

Te-ar mai putea interesa și
Camera Consultanților Fiscali solicită clarificări privind împrumuturile intragrup, în sensul stabilirii deductibilității dobânzilor sau redimensionării impozitului pe profit, în funcție de încadrare
Camera Consultanților Fiscali solicită clarificări privind împrumuturile intragrup, în sensul stabilirii deductibilității ...
CCF apreciază necesară o clarificare urgentă sau o dezvoltare/completare a prevederilor articolului 11 din Codul fiscal și a Normelor de aplicare, prin care să se abordeze și reîncadrearea......
Germania are un plan pentru o rezervă strategică de gaze, cu o valoare de până la 1,5 miliarde de euro
Germania are un plan pentru o rezervă strategică de gaze, cu o valoare de până la 1,5 miliarde de euro
Ministerul german al Economiei îşi face planuri pentru o rezervă strategică de gaze, care ar fi utilizată în situaţii ...
Katrin Adt, CEO Dacia: În România ne îngrijorează prețul energiei și inflația
Katrin Adt, CEO Dacia: În România ne îngrijorează prețul energiei și inflația
Katrin Adt, cea are, din toamna anului trecut, conduce destinele mărcii Dacia la nivel global, a vorbit într-o discuție ...
Previziuni de la Comisia Europeană pentru anul agricol 2026. Ce se va întâmpla cu producţia de cereale, zahar şi ulei de măsline şi carne
Previziuni de la Comisia Europeană pentru anul agricol 2026. Ce se va întâmpla cu producţia de cereale, zahar şi ulei ...
Pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) vor rămâne solide în acest an, se arată în Raportul prospectiv pe termen ...