PNRR se închide! Economiștii cred că următorul motor de creștere economică va fi energia dacă statul nu va mai „fura” profitul

Adaugă-ne ca sursă preferată

O altă soluție ar fi investițiile în infrastructură în parteneriat public privat, spune Radu Crăciun, vicepreședintele Asociației Administratorilor Independenți.

Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026.

Anul acesta, toți economiștii au spus că trebuie să absorbim fondurile europene, că ele sunt motorul creșterii economice și lupta cu recesiune. ”Se pare că nu toți banii din PNRR vor reuși să fie absorbiți, dar ei ne-au oferit mari oportunități și, din fericire, bani europeni vor mai exista”, spune Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Economistul apreciază însă că România trebuie să-și modifice radical modelul de creștere economică. ”Pe datorie publică și deficite mari, modelul de creștere economică s-a terminat. Trebuie găsit un alt model de creștere economică”, spune Codirlașu.

Energia, un nou model de creștere economică

Cel mai la îndemână, în opinia acestuia, ar fi energia, care poate deveni următorul model al creșterii economice.”Prețurile la energie ale României sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Producția industrială scade abrupt în România din cauza prețurilor la energie. Pe termen scurt, statul câștigă din aceste prețuri foarte mari. Pe termen mediu și lung, însă, asta va însemna moartea producției industriale din România”.

Codîrlașu subliniază că viitorul se bazează pe sistemele de inteligență artificială care vor sta la baza dezvoltării business-urilor. Totuși, pentru dezvoltarea AI este nevoie de investiții, care majoritatea vin din străinătate. Dar dezvoltarea sistemelor AI are la bază energia, fără ea nu poate trăi. ”Nimeni nu va face investiții în dezvoltarea sistemelor AI la actualele prețuri ale energiei”, subliniază Codîrlașu.

În concluzie, economistul crede că soluția de creștere economică după expirarea programului PNRR ține de decizia politică: statul să nu mai ia tot profitul companiilor din energie, care sunt majoritar de stat, ci să și reinvestească o parte din profit în structura energetică a țării”, a declarat Adrian Codîrlașu, de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei.

Infrastructura este un alt pariu pe creșterea economică, dar aici depinde de parteneriatul public privat pentru ca fondurile de pensii să își ofere ajutorul

Chiar și după încheierea PNRR, finanțarea României prin fonduri europene va continua în diverse alte programe precum Bugetul politicii de coeziune 2012-2027, politica agricolă comună 2023-2027 sau noile fonduri pentru apărare și industrializare.

”Însă este de așteptat ca dezvoltarea României să se bazeze din ce în ce mai puțin pe finanțarea europeană, iar pe termen mediu, România să se transforme dintr-un beneficiar într-un contributor net la bugetul UE. Aceasta ar fi consecința nivelului de dezvoltare la care am ajuns în urma aderarii la UE și a nevoilor de finanțare pe care le au noile state candidate”, spune Radu Crăciun, vicepreședinte Asociatia Administratorilor Independenți.

Din acest motiv, România este obligată să regândească încă de pe acum finanțarea investițiilor publice și a dezvoltării, cu atât mai mult cu cât, ani buni de acum încolo, bugetul țării se va confrunta cu restricțiile necesare pentru aducerea deficitul bugetar în limita a 3% și a stopa creșterea datoriei publice.

”Cu fonduri europene în scădere și fonduri publice limitate, dezvoltarea României va trebui să se bazeze pe capitalul privat. Iar principalii candidați aici sunt investitorii instituționali interesați să investească în proiecte de infrastructură prin intermediul unor fonduri de investiții dedicate. Polonia și țările baltice sunt campionii regiunii la angrenarea fondurilor de infrastructura cu finanțare privată în proiecte de investiții inclusiv prin parteneriate public-private”, spune Radu Crăciun.

Practic, nu există investiții publice care să nu poată fi finanțate cu capital privat, atâta vreme cât există cadrul legal necesar care să asigure o tranzacție din care toată lumea câștigă. Să nu uităm că fondurile de infrastructură au ca obiectiv realizarea unui randament investițional cu care să atragă noi și noi investitori.

Dar România nu ar trebui să depindă în acest proces doar de investitorii români. ”Mărimea fondurilor de pensii private din România le transformă în candidați naturali la finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale precum fondurile de infrastructură”, precizează Radu Crăciun.

Un catalist important în acest sens ar putea fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare a cărei prezență în astfel de fonduri de infrastructură ar atrage și alți investitori insittuționali locali.