Odată cu valurile de caniculă, temperaturile mai scăzute au devenit un atu major. „Vizitatorii pe care i-am avut anul acesta mi-au spus că au venit să scape de căldura sufocantă din sudul Europei”, a declarat pentru AFP Terje Viblom Pedersen, ghid turistic care oferă excursii în sud-estul Suediei. Turiştii sunt „uimiţi când ajung aici”, descrie el, descriind temperaturi maxime sub 30°C. „Când le spun că suntem în mijlocul sezonului estival, sunt surprinşi, pentru că este mult spaţiu şi atmosfera este relaxată”, spune Terje Viblom Pedersen.
În centrul vechi din Stockholm, chiar înainte de ploaie, un cuplu de turişti francezi erau încântaţi. Daniel şi Florence Gastaldi, recent pensionaţi, îşi rezervaseră excursia în primăvară, înainte de valul de căldură. Totuşi, „fiind din Marsilia, suntem foarte bucuroşi să găsim puţină răcoare aici”, au spus ei. „E o senzaţie plăcută să scapi de valul de căldură!”
Căutarea de „coolcations”, un concept născut din combinaţia dintre „cool” (-răcoare-n.r.) şi „vacations” (-vacanţe-n.r.), pare să prindă avânt an de an.
În Franţa, „oraşe precum Saint-Claude din Munţii Jura (în estul ţării) au înregistrat un număr semnificativ mai mare de turişti în iulie decât în anii precedenţi”, explică Jean-Pascal Chopard, directorul Jura Tourism. „Deoarece la altitudini mai mari, există o scădere semnificativă a temperaturii seara şi noaptea, ceea ce face ca sejururile să fie mult mai suportabile”, spune Chopard.
Când transpiri abundent, alte ţări decât cele de pe coasta Mediteranei sunt o destinaţie de vis. Pe platforma franceză Hotels.com, căutările de rezervări pentru Copenhaga, Danemarca, au crescut cu 246% de la sosirea primului val de căldură în mai, iar cele pentru Dublin, Irlanda, cu 151%.
Aceeaşi tendinţă se observă şi în Statele Unite, potrivit Jonnei Robertson, consultant în turism la Fora Travel. Conform datelor de la acest startup american de turism, Oslo a înregistrat o creştere de 154% a rezervărilor faţă de anul precedent, în timp ce Helsinki a înregistrat o creştere de 124%. Alaska (SUA) şi Patagonia (Argentina) ar putea beneficia şi ele, explică specialistul, fondatorul Coolcation Adventures.
Se pune însă întrebarea dacă această creştere a popularităţii va modifica geografia turismului internaţional? Alegerile călătorilor depind de mulţi alţi factori, cum ar fi preţul. Iar sudul Europei, mai puţin costisitor decât nordul, rămâne o destinaţie de top.
„Toate ţările europene au înregistrat o creştere a sosirilor turistice şi nu există o tendinţă clară legată de căldură”, spune expertul suedez în turism Stefan Gossling. „Temperatura este ceva ce oamenii iau în considerare atunci când îşi planifică o vacanţă. Dar există mulţi alţi factori. Italia nu este Danemarca în ceea ce priveşte cultura, mediul sau preţul. Toate acestea înseamnă că oamenii nu îşi schimbă uşor destinaţiile odată ce au una preferată”, adaugă el.
Agenţia pentru promovarea turistică din Norvegia confirmă: „Sondajele noastre recente în rândul vizitatorilor arată că aproximativ unul din cinci turişti străini citează temperaturile mai răcoroase de vară ca fiind unul dintre motivele pentru care aleg Norvegia”. Dar cu toate acestea, „clima este doar unul dintre nenumăraţii factori care influenţează deciziile de călătorie”, alături de siguranţă, natură, accesibilitate, conexiuni aeriene şi cursuri de schimb valutar. Ca să nu mai vorbim de faptul că ţările mediteraneene au o infrastructură turistică foarte extinsă, adaugă agenţia norvegiană.
Cifrele privind vizitatorii continuă să demonstreze interesul pentru ţările mai calde. Grecia, de exemplu, a avut cel mai bun an din istorie în ceea ce priveşte numărul de vizitatori anul trecut, la fel ca şi Spania.
Pentru Spania, cheltuielile turiştilor interni şi internaţionali au crescut deja cu peste 8% în al doilea trimestru al anului 2026, conform datelor publicate acum câteva zile de Exceltur, organizaţia care reprezintă principalele companii de turism din Spania.
Jonna Robertson mizează pe o redistribuire sezonieră a turismului, călătoriile către ţări mai calde urmând să migreze spre primăvară sau toamnă pentru a evita atât turismul excesiv, cât şi căldura apăsătoare.