UPDATE OFICIAL: România scapă la limită de colaps. Ultima șansă înainte de FMI: Fitch Ratings ne menține în lumea bună cu mari avertismente

Adaugă-ne ca sursă preferată

Informația privind menținerea României în categoria investițională a fost publicată inițial de Profit.ro 

Fitch Ratings ne-a menținut pe ultima treaptă recomamdată investițiilor, adică BBB- cu perspectivă negativă, acolo unde, din Europa, suntem doar noi și Ungaria,  arătând că singurul aspect pozitiv în mersul economiei a fost relativa stabilizare a deficitului bugetar.

Întreaga analiză Fitch, poate fi consultată AICI

Redăm principalele elemente:

•  Deficit în scădere, dar încă ridicat: Estimăm că deficitul administrației publice din România se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Deși nivelul este semnificativ mai scăzut față de cel de 9,3% înregistrat în 2024, deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria de rating „BBB”.
• Deficitul de casă s-a redus la 42 miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul estimat pentru 2026), comparativ cu 70 miliarde RON în aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA, în timp ce cheltuielile au rămas, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE fiind de 40%, situație ce reflectă sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026.
• Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției formate din patru partide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, această situație a deschis o perioadă potențial prelungită de riscuri politice și de politici publice; momentul constituirii, componența și stabilitatea unui nou guvern sunt extrem de incerte, pe fondul divergențelor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru perioada de după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restante din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), fapt ce ar putea duce la pierderea unor fonduri.
• Ajustare fiscală moderată: Anticipăm o încetinire a ritmului de reducere a deficitului după anul 2026, existând riscuri semnificative de deteriorare a situației în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2028. Această perspectivă ține cont de istoricul României privind relaxarea politicilor înaintea alegerilor, de creșterea economică redusă, de spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală (din cauza costurilor socio-economice ridicate) și de incertitudinea politică persistentă. Estimăm că deficitul fiscal se va reduce treptat până la 5% din PIB în 2028, presupunând o scădere a cheltuielilor de investiții (capex) după finalizarea implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și o reindexare moderată a pensiilor și salariilor.
• Creșterea datoriei publice: Fitch estimează că ponderea datoriei administrației publice în PIB va urca la 64,5% până în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025 – depășind mediana proiectată de 57,9% pentru statele comparabile – și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar necesar pentru stabilizarea datoriei la 0,1% din PIB în 2028, ceea ce implică necesitatea unei ajustări suplimentare de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului, având în vedere că 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută. Proiectăm o creștere a raportului dobânzi/venituri la 9,3% în 2028, față de 8% în 2025, nivel situat ușor peste mediana de 9,1% prognozată pentru categoria de rating „BBB”.
• Dezechilibre externe majore: Estimăm că deficitul de cont curent se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB în 2028 (față de 7,9% în 2025), în pofida deficitelor fiscale mai mici, rămânând însă mult peste mediana de 0,3% prognozată pentru categoria „BBB”. Anticipăm că intrările nete de investiții străine directe (ISD) vor finanța doar 26% din acest deficit. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute; totuși, prognozăm că gradul de acoperire a plăților externe curente prin rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, față de 5,2 luni în 2025, nivel în linii mari conform cu mediana proiectată pentru categoria „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat spre 32% din PIB până în 2028, față de 22,5% în 2025, indicând o poziție mult mai slabă comparativ cu situația de creditor net (poziție activă) estimată pentru statele comparabile din categoria „BBB”
• Contracție economică; redresare graduală: Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor sporite finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea redusă a consumatorilor diminuează cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează negativ cererea externă. Anticipăm o redresare a creșterii PIB-ului real către nivelul său potențial de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o intensificare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial nivelul mai scăzut al cheltuielilor publice de capital. Creșterea PIB-ului real se va menține sub mediana prognozată de 2,7% pentru statele comparabile.
• Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab din perspectiva ratingului; rata medie anuală a inflației depășește nivelurile înregistrate de statele comparabile și s-a situat constant peste ținta Băncii Naționale a României (de 2,5% +/- 1 punct procentual) în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului la energie electrică în a doua jumătate a anului 2025, ducând rata inflației (HICP) la 9,7% în ritm anual în mai 2026, față de 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, urmând ca aceasta să se tempereze la 3,8% în 2028.
• ESG – Guvernanță: România înregistrează un nivel mediu în clasamentul WBGI (Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale), situându-se la percentila 62; această poziție reflectă un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat al corupției. 

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, anunța în urmă cu câteva or că se poartă discuții la foc continuu și cu celelalte agenții. „Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat şi în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată. Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră. Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate.”, a transmis ministrul.

Citește și: Gigantul S&P a publicat datele despre România și regiune: „Perspectivele sunt sumbre”. Stăm cel mai prost, dependenți de alte țări și în recesiune. Datorie de top, deficit extern de peste două ori cât media

În acest moment, așa cum mai scria Economica, România are de departe cea mai proastă situație dintre toate țările din Europa Centrală și de Est. Pe lângă faptul că avem un deficit al contului curent de două ori cât media, adică diferența dintre intrările și ieșirile de valută este uriașă, și că avem de departe cea mai mare creștere a datoriei externe, suntem și singurii care în 2026 vom fi în recesiune.