Ce șanse are România să își mențină poziția de lider între exportatorii europeni de porumb. Răspunsul vine din Orientul Mijlociu și Africa de Nord

România, cel mai mare exportator de porumb din UE în ultimii ani, și-ar putea menține și în anul comercial 2026/2027 poziția fruntașă în ciuda scăderii cu peste 14% a suprafeței cultivate, arată ultimul raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA ( USDA). Piețele țintă sunt Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Alina Stanciu - mar, 11 aug. 2026, 22:24
Ce șanse are România să își mențină poziția de lider între exportatorii europeni de porumb. Răspunsul vine din Orientul Mijlociu și Africa de Nord

Europa va produce și va exporta mai puțin porumb anul acesta, însă șansele României să își securizeze poziția de lider pe piața de export sunt mari, urmare a faptului că Franța,  principalul competitor, a fost cel mai grav afectată de secetă.

„Ca urmare a unei culturi reduse semnificativ, este prevăzut ca exporturile din anul de marketing (MY) 2026/27 să scadă. Este anticipat că cel mai mare exportator, România, își va menține același nivel al exporturilor, sub presupunerea că principala sa piață de export, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, rămâne atractivă. Având în vedere producția sa redusă din MY 2026/27, este prevăzut ca Franța să își reducă drastic exporturile către Regatul Unit, cea mai importantă piață de export a UE”, se menționează într-un raport al USDA.

Anul comercial trecut, România a livrat în afara UE 1,1 milioane de tone de porumb, față de 1,2 milioane cu un an în urmă, dintr-o producție totală de 7,7 milioane de tone. Cele mai mari cantități au mers către Liban (409.300 tone), Israel ( 193.400 tone) și Turcua (161.700 de tone), după cum reiese din datele Comisiei Europene analizate de Economica.

„Libanul a devenit a doua cea mai mare destinație, după Regatul Unit, o performanță atribuită în întregime României”, spun și analiștii USDA.

Revenind la prognoza pentru anul comercial 2026/2027, și România, ca și majoritatea marilor producători europeni, vor avea mai puțin porumb disponibil pentru export, din cauza recoltelor slabe. Producția de porumb din UE este estimată să scadă la 52,5 milioane de tone metrice (MMT) în anul de marketing (MY) 2026/27, față de 56,8 milioane de tone anul anterior, din cauza reducerii accentuate a suprafețelor cultivate ( 7,5 milioane de hectare față de 8,1 milioane de hectare) și a prăbușirii producțiilor la hectar. Noua prognoză este sub estimarea din primăvară și sub cea din sezonul anterior.

Cea mai mare reducere de suprafață a fost raportată în Franța, urmată la distanță de Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Spania și Portugalia. Creșteri minore față de estimările din primăvară au fost observate în Germania și Italia.

Din datele Ministerului Agriculturii, România a cultivat în această primăvară 1,7 milioane de hectare cu porumb, în scădere cu 14% față de anul anterior. Astfel, la un  randament mediu estimat luna aceasta la 4,03 tone la hectare (  plus 2% față de anul trecut), producția totală ar putea ajunge la 6,8 milioane de tone, față de 7,7 milioane de tone anul trecut.

„în România, temperaturile sub media sezonieră și solul umed au întârziat semănatul porumbului, iar răsărirea a fost târzie, iar creșterea plantelor lentă. În unele cazuri, răsărirea neuniformă, atacurile dăunătorilor și ale păsărilor i-au determinat pe fermieri să reînsămânțeze porumbul”, se mai menționează în raport.

Cât despre consumul intern, din estimările USDA, Europa va consuma 73 milioane de tone în 2026/27, în principal din cauza unei utilizări mai reduse în furajare. Se anticipează că porumbul va fi mai puțin competitiv în raport cu alte cereale furajere, cum ar fi grâul și orzul, din cauza disponibilității sale mai scăzute. Cele mai mari reduceri anuale ale utilizării în furajare sunt anticipate în Franța și Ungaria, o consecință directă a culturilor reduse, care nu a putut fi compensată de o utilizare mai mare în Spania, Italia, România și Bulgaria.

Similar furajării, utilizarea industrială a porumbului este prevăzută să scadă sub nivelul sezonului anterior, deoarece așteptările pozitive din Polonia, România, Austria și Italia nu au putut compensa revizuirea în scădere cauzată de oferta redusă din Ungaria.

Te-ar mai putea interesa și
Consumul de energie al României a fost de peste 8.000 MW marți seară
Consumul de energie al României a fost de peste 8.000 MW marți seară
România consuma marţi seara, la ora 19:25, o cantitate de energie electrică de peste 8.000 MW, iar producţia se ridica la 5.873 MW, potrivit datelor publicate de Transelectrica, transmite......
Hidroelectrica și-a crescut producția de energie cu 16% în primul semestru din 2026, profitul a crescut însă cu 62%
Hidroelectrica și-a crescut producția de energie cu 16% în primul semestru din 2026, profitul a crescut însă cu 62%
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat pentru primul semestru al anului ...
Comisia Europeană: Nu există riscuri pe termen scurt în ceea ce priveşte suficienţa aprovizionării cu energie electrică, însă situaţia va rămâne tensionată săptămâna următoare
Comisia Europeană: Nu există riscuri pe termen scurt în ceea ce priveşte suficienţa aprovizionării cu energie electrică, ...
Grupul de coordonare pentru energie electrică de la nivelul Comisiei Europene a confirmat marţi că nu există riscuri ...
Două drone, distruse de scafandrii militari români în zona exploatării Neptun Deep din Marea Neagră. Ucrainenii spun că nu sunt ale lor
Două drone, distruse de scafandrii militari români în zona exploatării Neptun Deep din Marea Neagră. Ucrainenii spun ...
Două drone tip Gerbera au fost distruse în această după-amiază de scafandrii EOD ai Armatei Române, în zona economică ...