Asociaţia Română pentru Iluminat solicită autorităților ca în contextul crizei energetice iluminatul public să fie redus, dar nu oprit

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acolo unde primăriile sunt nevoite să stingă, cauza este că sistemele plătite din bani publici nu pot fi reglate. ARI a semnalat în scris acest risc încă din aprilie 2020. (…) De ce atât de multe administraţii nu dispun de posibilitatea de a reduce nivelul de iluminat, deşi statul a finanţat exact această capabilitate? Între 2020 şi 2024, prin Programul privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a organizat şase sesiuni şi a alocat peste trei miliarde de lei, prin contracte cu circa 2.500 de unităţi administrativ-teritoriale”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Drept urmare, ARI cere AFM publicarea datelor privind stadiul real al programului, pe fiecare sesiune de finanţare: numărul proiectelor închise din totalul contractat, economia de energie asumată în documentaţiile aprobate şi cea verificată efectiv, numărul sistemelor de telegestiune finanţate şi efectiv funcţionale, modul de verificare a cheltuirii fondurilor, durata medie de decontare şi valoarea situaţiilor de plată neachitate.

Asociaţia solicită, de asemenea, publicarea listei principalilor contractori ai proiectelor finanţate, cu valorile aferente, defalcat pe atribuiri prin licitaţie şi atribuiri directe, precum şi a ponderii deţinute de primii trei şi primii zece dintre aceştia.

În plus, ARI cere Curţii de Conturi şi Corpului de control al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, un audit al performanţei programului, nu doar al legalităţii plăţilor. „Un program de eficienţă energetică se măsoară în MWh economisiţi şi verificaţi în teren, nu în aparate de iluminat facturate”, menţionează comunicatul.

Totodată, organizaţia recomandă Ministerului Mediului modificarea Ghidului de finanţare pentru viitoarele sesiuni, în două puncte care s-au dovedit decisive: cerinţa ca sistemul de telegestiune să fie controlabil punct cu punct, nu doar monitorizabil; şi obligaţia beneficiarului de a menţine sistemul în funcţiune pe durata nopţii, la nivelurile prevăzute, pe toată perioada de monitorizare a investiţiei.

Şi Ministerului Energiei şi Ministerului Dezvoltării li se face o recomandare tehnică unitară, adresată autorităţilor locale privind reducerea consumului la iluminatul public pe durata alertei, astfel încât primăriile să nu improvizeze fiecare pe cont propriu.

„Nu ne opunem economisirii de energie, este exact ceea ce promovăm de 12 ani. Ne opunem confuziei dintre a economisi energie şi a opri un serviciu public de siguranţă. Ce le desparte se numeşte telegestiune, iar statul român a plătit deja pentru ea. Am scris asta prima dată în aprilie 2020”, a declarat Dan Vătăjelu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Iluminat, citat în comunicat.

România se află, din 31 iulie 2026, în stare de alertă energetică la nivel naţional, iar Ministerul Energiei a solicitat reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00-23:00, până la 31 august.

„Asociaţia Română pentru Iluminat susţine fără rezerve acest efort şi consideră că administraţiile locale trebuie să contribuie la degrevarea Sistemului Electroenergetic Naţional. Contribuţia trebuie însă să fie tehnică, nu improvizată”, precizează Asociaţia.

Aceasta arată că programul AFM a oferit UAT-urilor posibilitatea de a instala sisteme de iluminat moderne ce permit reducerea fluxului luminos şi implicit consumului prin telemanagement. Au fost realizate foarte multe proiecte finanţate astfel, dar în foarte multe din cazuri acestea nu sunt utilizate, fie din cauza instalărilor defectuoase, fie din cauza nerecepţionării lucrărilor, fie ca nu exista un operator care să fie instruit pentru utilizarea sistemului.

Asociaţia Română pentru Iluminat recomandă folosirea standardului SR EN 13201, care permite explicit adaptarea clasei de iluminat în funcţie de volumul de trafic, condiţiile meteorologice şi perioada din noapte. „Principiul de bază: sistemul de iluminat public rămâne în funcţiune pe toată durata nopţii. Se reduce nivelul, nu se stinge lumina”, explică ARI.

Reducerea nivelului de iluminat în prima parte a nopţii, intervalul cu cel mai intens trafic pietonal, trebuie anunţată public, explicit şi în avans, împreună cu intervalele orare şi zonele vizate.

În schimb, ARI susţine oprirea sau limitarea consumurilor fără funcţie de siguranţă, care trebuie reduse primele, înaintea iluminatului rutier: firme, reclame şi panouri publicitare luminoase sau digitale, oprite în intervalul critic; iluminatul decorativ al faţadelor instituţiilor publice şi iluminatul exterior administrativ în afara programului de lucru.

În privinţa iluminatului arhitectural, se recomandă oprirea ca regulă, dar nu în mod absolut.

„Este rezonabil ca fiecare localitate să păstreze iluminat, într-un interval limitat, de exemplu o oră pe seară, unul sau două obiective de importanţă majoră pentru identitatea urbană sau pentru activitatea turistică. Iluminatul arhitectural nu are funcţie de siguranţă, dar are o funcţie economică şi culturală reală, iar consumul unui număr restrâns de obiective, pe un interval scurt, este nesemnificativ la scara sistemului. O selecţie restrânsă şi un interval scurt reprezintă o soluţie mai echilibrată decât stingerea generalizată”, arată comunicatul ARI.

Se recomandă de asemenea mediului privat diminuarea iluminatului vitrinelor comerciale în afara programului de funcţionare.

ARI reuneşte operatori ai serviciului de iluminat public şi cei mai importanţi producători şi distribuitori de echipamente de iluminat stradal din România, având interesul ca piaţa să rămână deschisă şi competitivă, iar banii publici să cumpere soluţii care funcţionează.