Anul agricol încurajator al României nu ne apără de scumpiri. Seceta loveşte agricultura europeană (analiză Frames)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate acestea, consumatorul român va plăti mai mult pentru produse alimentare.

Valurile succesive de caniculă, seceta şi incendiile de vegetaţie au afectat în special culturile de primăvară, iar Comisia Europeană şi-a revizuit în scădere prognozele cu 7% pentru floarea-soarelui, 6% pentru porumb şi aproximativ 3% pentru cartofi şi soia. În schimb, culturile de toamnă, precum grâul, orzul şi rapiţa, au fost mai puţin afectate, potrivit analizei citate de Agerpres.

Randamentul mediu la cereale în Uniunea Europeană este estimat la 5,4 tone la hectar, cu 4% sub prognoza anterioară şi cu 1% sub media ultimilor cinci ani. În Spania, recolta de cereale pentru 2026-2027 este estimată la puţin peste 18,5 milioane de tone, faţă de 24 de milioane de tone anterior. Franţa se confruntă, la rândul său, cu perspectiva unei recolte de porumb printre cele mai slabe din ultimele decenii. Doar pentru Italia, Comisia Europeană prognozează o creştere de 10% a producţiei de grâu folosit pentru făina din prăjituri şi biscuiţi, susţinută de randamente îmbunătăţite. Pentru întreaga Uniune, estimarea privind producţia de cereale a fost redusă la 52,7 milioane de tone.

Potrivit analizei Frames, România se numără printre puţinele ţări europene care ar putea avea rezultate agricole mai bune decât în anii precedenţi, însă media naţională ascunde un contrast regional sever.

„Rezerva de apă din sol este satisfăcătoare sau apropiată de optim în mare parte din Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania. În schimb, seceta pedologică rămâne puternică în Banat, Crişana, Maramureş şi, local, în Dobrogea, Muntenia şi Moldova. Practic, în acelaşi an calendaristic funcţionează două agriculturi diferite, separate de o linie care trece prin mijlocul ţării”, se arată în analiza Frames.

La porumb, estimările indică o producţie de aproximativ 8,2 milioane de tone, peste estimarea oficială de 7,75 milioane de tone pentru 2025. România ar putea deveni astfel una dintre „puţinele veşti bune pentru piaţa europeană a porumbului”, într-un an în care vestul continentului îşi declară cultura compromisă.

În cazul grâului, însă, cifrele disponibile sunt contradictorii şi merită tratate cu prudenţă, susţin analiştii Frames.

„Estimarea de 13,3-14 milioane de tone provine din analize de piaţă şi coincide suspect de bine cu nivelul-record raportat pentru anul agricol anterior, în timp ce Comisia Europeană estima în mai o producţie de grâu moale de 11,06 milioane de tone pentru 2026 – sub recordul din 2025, dar cu peste 14% peste media ultimilor cinci ani. Diferenţa dintre cele două cifre depăşeşte 2 milioane de tone; până la datele oficiale de recoltare, formularea corectă este „una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani”, nu un record”, se mai arată în analiza Frames.

În plus, deficitul de apă s-a accentuat în mai multe regiuni, iar porumbul, floarea-soarelui şi soia rămân vulnerabile.

„Raportul MARS arată că deficitul de apă din sol s-a accentuat în multe regiuni ale României, ceea ce a dus la reducerea estimărilor pentru porumb, floarea-soarelui şi soia – exact culturile care se recoltează în toamnă şi al căror rezultat final se decide în august-septembrie. Comisia avertizează că, dacă temperaturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor continuă, estimările actuale ar putea fi revizuite din nou în scădere”, relevă sursa citată.

Potrivit cercetării, efectele actualei situaţii agricole asupra preţurilor nu se vor vedea imediat, ci mai ales în 2027. În zona euro, inflaţia pentru alimente, alcool şi tutun a coborât la 1,6% în iunie 2026, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani, susţinută de recolta bună de cereale din 2025 şi de cantitatea mare de lapte crud disponibilă pe piaţă.

Economiştii Deutsche Bank estimează că şocul de pe pieţele de mărfuri ar putea majora preţurile alimentelor cu aproximativ 0,8% în următorul an, cu un efect asupra inflaţiei generale de doar 0,1-0,15 puncte procentuale.

Pentru România, unul dintre principalele motive este faptul că piaţa agricolă este integrată în piaţa europeană.

„România este piaţă deschisă într-o piaţă unică. Grâul românesc se vinde la paritate cu cotaţia internaţională, ajustată cu costul de transport. Când Franţa şi Spania au deficit, cererea se deplasează către bazinul Mării Negre, iar preţul intern creşte tocmai pentru că avem marfă de vândut. Pentru fermier, e o veste excelentă. Pentru consumator, e neutră spre negativă. Recolta bună aduce venituri în agricultură şi valută în balanţa comercială – nu preţuri mici la raft”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit sursei citate, o altă mare problemă a economiei româneşti poate fi rezumată prin câteva exemple simple. „Exportăm grâu şi importăm biscuiţi. Exportăm floarea-soarelui şi importăm o parte din uleiul îmbuteliat. Exportăm porumb furajer şi importăm carne. Legumele proaspete, uleiul de măsline şi fructele de contrasezon vin în proporţie covârşitoare din import – adică exact din ţările lovite de caniculă. La aceste categorii, recolta noastră de cereale nu are nicio putere de amortizare”, susţin analiştii.

În preţul final al unui aliment procesat, materia primă agricolă reprezintă de regulă între o cincime şi o treime. Restul înseamnă energie, ambalaj, transport, muncă, chirii, marja retailerului şi TVA.

Un alt factor este logistica. „Nivelul scăzut al Dunării scumpeşte transportul fluvial al cerealelor: mai puţină marfă per barjă înseamnă costuri unitare mai mari”, se arată în documentul citat. Aceeaşi secetă afectează producţia hidroenergetică, cu efect direct în factura de energie a procesatorilor şi a retailului. În aceste condiţii, seceta împinge în sus preţurile alimentelor şi pe o filieră care nu are, tehnic, nicio legătură cu agricultura.

„România intră în această criză europeană cu un atu autentic. Are ce vinde, într-un moment în care Europa are nevoie să cumpere, iar poziţia sa pe piaţa regională a cerealelor se consolidează. Beneficiul se va vedea în veniturile fermierilor, în volumele de export şi în balanţa comercială. Nu se va vedea, însă, în preţurile de la raft. Pentru consumatorul român, presiunea vine din trei direcţii pe care producţia internă nu le poate contracara: importurile de legume, fructe şi uleiuri din zonele calamitate, costurile de producţie în creştere pe întreaga filieră europeană şi scumpirea logisticii. Efectul concret se va resimţi mai degrabă din iarnă spre 2027, gradual, nu ca un şoc de preţ”, a mai spus Adrian Negrescu.

Totodată, analiştii Frames atrag atenţia că avantajul României este în mare parte conjunctural. „Dacă anii buni devin tot mai rari şi tot mai inegali regional, cât timp mai poate România să mizeze pe noroc meteorologic în locul irigaţiilor funcţionale, al asigurărilor agricole şi al capacităţii de procesare internă? Avantajul din 2026 este conjunctural. Vecinii din vest tocmai şi-au pierdut avantajul propriu; noi îl vom pierde pe al nostru la următorul an secetos – iar atunci vom fi, simultan, şi fără recoltă, şi fără industrie alimentară capabilă să reţină valoarea adăugată în ţară”, se mai arată în analiza citată.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice anunţate de Comisia Europeană – prognoze de producţie şi Buletinul MARS (JRC); Ministerul Agriculturii din Spania; Legumes de France; ASAJA; estimări de piaţă pentru România (consultanţă în piaţa cerealelor); Deutsche Bank; Eurostat; presa economică internă, iulie-august 2026.