Cinci ONG-uri de mediu cer MMAP să publice harta integrală a zonelor propuse pentru protecție strictă. România s-a angajat Strategia UE privind biodiversitatea să protejeze 10% din teritoriu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Demersul vine după ce Ministerul a pus în dezbatere publică un proiect ce propune protejarea a 472 de zone prioritare, adică doar 2,54% din suprafața țării, deși România s-a angajat prin Strategia UE privind biodiversitatea să protejeze strict 10% din teritoriu.

Mai mult, analiza datelor publicate de Minister arată că peste 90% din suprafețele incluse în actuala propunere se află deja în arii naturale protejate. Suprafețele propuse din afara ariilor protejate existente însumează aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul României.

Trei ani de cartare plătiți din bani publici, dar hărțile reale cu suprafețele valoroase rămân secrete

Cele cinci organizații pbservă că, timp de aproximativ trei ani, o echipă de specialiști a lucrat pentru Ministerul Mediului la identificarea și cartarea zonelor naturale care îndeplinesc criteriile necesare pentru protecție strictă. Procesul a presupus colectarea și analiza unui volum considerabil de date despre pădurile, râurile, pajiștile și alte ecosisteme valoroase ale României. Cu toate acestea, Ministerul nu a publicat integral hărțile cu suprafețele identificate la debutul procesului de desemnare și protejare oficială.

Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista de 2,54%, dar nu poate vedea imaginea completă a zonelor identificate de specialiști și nici ce suprafețe au rămas în afara actualei propuneri.

În lipsa acestor informații, asociațiile semnatare consideră este imposibil de evaluat în mod real procesul prin care s-a ajuns de la suprafețele identificate de specialiști la lista pusă acum în dezbatere publică.

ONG-urile consideră că o consultare publică reală nu poate avea loc dacă cetăţenilor, specialiştilor şi organizaţiilor de mediu li se prezintă doar selecţia operată de Ministerul Mediului şi li se ascunde harta integrală a zonelor valoroase identificate în cadrul contractului public.

„Dacă suprafaţa de 2,54% reprezintă într-adevăr doar ‘prima etapă’, atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută şi protejată de pe acum. Altfel, România riscă să ajungă în 2030 cu hărţile pregătite, dar cu o parte din natura din zona mapată deja distrusă”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic, citat în comunicat.

Asociațiile precizează că nu solicită ca fiecare hectar identificat de specialişti să fie automat declarat zonă de protecţie strictă.

„Cerem ceva mult mai simplu: să vedem harta întreagă. După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetăţenii au dreptul să ştie ce zone naturale valoroase au fost identificate şi ce s-a întâmplat cu ele. Nu putem avea o dezbatere publică reală dacă ni se arată doar 2,54% şi ni se cere să discutăm fără să vedem restul informaţiei”, a spus Ciprian Găluşcă, director executiv Platforma pentru Adaptare Climatică.

Toate suprafeţele identificate de experţi trebuie puse sub protecţie de urgenţă, cer reprezentanții Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică.

„Dreptul ilegal de veto acordat de minister a fost folosit cinic de Romsilva şi ANAR pentru a bloca sute de mii de hectare de păduri, ape şi pajişti, nu pentru a le include într-o etapă viitoare, ci pentru a le exploata în continuare cu impunitate. Fără un moratoriu imediat pe amenajamentele silvice şi pastorale din aceste zone, fără publicarea integrală a hărţilor GIS şi fără un calendar clar pentru desemnarea celor 10% zone de protecţie strictă, cea mai valoroasă moştenire naturală a României va fi distrusă”, a afirmat Valentin Sălăgeanu, campaigner Greenpeace România.

„Aceşti 10% trebuie să fie scheletul ecologic al României: reţeaua de natură care ne păstrează apa, ne apără de şocurile climatice şi face posibilă restaurarea. Dacă după trei ani de studii finanţate public vedem doar 2,54%, iar restul hărţii rămâne ascuns, nu avem transparenţă, ci o imagine mutilată. Zonele identificate de experţi trebuie publicate şi protejate acum. Altfel riscăm să ajungem în 2030 cu 10% pe hârtie şi cu natura de pe hartă deja distrusă”, subliniază Păun.

În aceste condiții, organizaţiile solicită Ministerului Mediului includerea în această primă etapă cel puţin a suprafeţelor aflate în proprietatea statului care au fost validate de experţi pentru protecţie strictă. Potrivit acestora, Ministerul trebuie să explice public unde sunt aceste suprafeţe şi de ce nu se regăsesc în actuala propunere. De asemenea, trebuie clarificat rolul Romsilva şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în eliminarea unor suprafeţe propuse de specialişti şi măsura în care acestor instituţii li s-a acordat, în fapt, un drept de veto asupra desemnării. Suprafeţele statului identificate de experţi trebuie incluse acum în procesul de desemnare.

De asemenea, ONG-urile cer instituirea imediată a unui moratoriu asupra exploatării pădurilor identificate de experţi pentru protecţie strictă, dar care nu au fost incluse în etapa I de desemnare. Aplicarea amenajamentelor silvice în aceste păduri trebuie suspendată până la clarificarea statutului lor. Altfel, există riscul ca suprafeţe identificate tocmai pentru valoarea lor naturală să fie exploatate şi degradate înainte ca România să ajungă la următoarele etape ale desemnării, până în 2030.

Citește și: