România, prima ţară din UE care va acorda compensaţii pentru sechestrarea carbonului în acvacultură

Adaugă-ne ca sursă preferată

„România a reuşit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensaţii pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii. Cum am ajuns să cuantificăm sechestrarea de carbon? Cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galaţi. O echipă întreagă de cercetători a contribuit la elaborarea unui studiu ştiinţific. Felicitări acestora că încă au asemenea preocupări pe care le pun în practică (…)! Noi, cei de la Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii, ne-am consultat apoi cu Comisia Europeană, iar Comisia Europeană l-a categorisit ca fiind unicat la nivelul statelor membre”, a declarat, pentru AGERPRES, Valentin Toma.

Deşi posibilitatea acordării unor astfel de compensaţii pentru servicii de mediu este prevăzută în regulamentul european, România este, potrivit evaluării transmise de Comisia Europeană, primul stat membru care a dezvoltat această abordare pentru sectorul acvaculturii, scrie Agerpres.

„Niciun stat membru nu a mai avut această abordare pe care o are România şi sunt convins că va fi preluată ca exemplu de bună practică. (…) Ideea este că prin activitatea noastră din acvacultură şi, bineînţeles, acelaşi lucru se întâmplă şi în celelalte sectoare ale agriculturii, putem vedea că România sechestrează carbon, nu doar emite carbon”, a adăugat Toma.

Apelul de proiecte în cadrul acţiunii 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat în 24 iulie şi va fi deschis până la data de 6 septembrie 2026, iar bugetul total alocat este de 14,285 milioane de euro. Potrivit oficialului MADR, cel puţin 300 de ferme de acvacultură din România ar putea fi eligibile pentru această schemă, iar în aceste condiţii se aşteaptă la un număr similar de cereri de finanţare.

„Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensaţie maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă şi de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana. Mă aştept să fie eligibile cel puţin 300 de ferme din România, fără să mă pot baza deocamdată pe o analiză efectivă. De asemenea, mă aştept să fie depuse la fel de multe cereri”, a subliniat Toma.

În cazul în care numărul cererilor va depăşi bugetul disponibil, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură şi Pescuit intenţionează ca toţi solicitanţii eligibili să poată beneficia de finanţare, însă cuantumul compensaţiei ar urma să fie diminuat proporţional.

„Ce trebuie să înţeleagă fermierii este că în momentul în care eşti eligibil înseamnă că primeşti bani. În zona programului de acvacultură şi pescuit este pentru prima dată când se procedează aşa. Am iniţiat acest algoritm matematic, astfel încât să nu rămână fermieri pe dinafară. Adică unii să primească şi alţii să nu primească. Nu a mai fost până acum o astfel de abordare pe programul dedicat pescuitului şi acvaculturii. Şi, atunci, dacă se depun foarte multe cereri de finanţare, bineînţeles, ca să poată să intre toate şi să primească toate compensaţii, ele se vor diminua proporţional. Adică n-o să mai ia 175 euro/ha/an, ci mai puţin”, a explicat directorul general din Ministerul Agriculturii.

Suprafaţa eligibilă efectivă utilizată la calcularea sprijinului reprezintă 70% din suprafaţa luciului de apă înscrisă în licenţa de acvacultură pentru care se solicită compensaţia. Sprijinul acordat nu poate depăşi 50.000 de euro/an/solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.

Pentru a putea beneficia de compensaţii, fermele trebuie să fie active şi să desfăşoare efectiv activităţi în acvacultură. Simpla deţinere a unui luciu de apă, în lipsa desfăşurării activităţii de acvacultură, nu este eligibilă pentru acordarea compensaţiei.Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite vizează deţinerea unei licenţe de acvacultură, a unei autorizaţii de mediu şi a vizei anuale de mediu pentru anul pentru care este solicitată compensaţia. De asemenea, producţia comercializată trebuie să se situeze între 50 şi 1.500 de kilograme de peşte pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafaţa eligibilă efectivă.

„Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Ce înseamnă activă? Înseamnă că acea fermă desfăşoară activitate de acvacultură şi produce peşte pe care îl vinde. Ca să fie eligibilă, una dintre condiţii este ca producţia vândută de peşte să fie între 50 şi 1.500 de kilograme de peşte pe hectar pe an. Ferma trebuie să aibă licenţă de acvacultură, şi acesta este primul element care va fi verificat, trebuie să deţină o autorizaţie de mediu şi viza anuală de mediu. Sunt nişte condiţii esenţiale pe care trebuie să le respecte ferma respectivă”, a mai spus el.

Directorul general susţine că noua schemă nu trebuie privită doar ca o compensaţie acordată fermierilor din acvacultură, ci şi ca o posibilitate de a accesa fonduri pentru viitoare investiţii. Astfel, banii primiţi prin „Servicii de mediu” pot fi utilizaţi pentru asigurarea cofinanţării unor proiecte de modernizare.

„Ideea este că aceste compensaţii pe care le dăm pot fi folosite de aceşti fermieri să-şi asigure cofinanţarea la următoarele lor proiecte de modernizare. În septembrie, lansăm din nou, a patra oară, măsura de investiţii în acvacultură, iar oamenii pot să folosească aceşti bani şi să atragă fonduri pentru a se moderniza, pentru a-şi creşte producţia”, a precizat Toma.

Acesta a adăugat că apelul anterior dedicat investiţiilor în ferme a atras doar 10 proiecte.

În România există în prezent peste 1.100 de licenţe de acvacultură, însă pentru această măsură Autoritatea de Management a identificat şi a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potenţial eligibile pentru compensaţii, prin comunicări transmise ţintit către sector.

În prezent, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură şi Pescuit derulează o campanie amplă de promovare a acestei măsuri, inclusiv printr-o pagină web dedicată, ampeste.ro, unde fermierii pot găsi toate informaţiile şi documentele necesare şi îşi pot verifica singuri eligibilitatea proiectului. Valentin Toma spune că aceeaşi abordare va fi folosită şi pentru viitoarele măsuri de finanţare din programul pentru pescuit şi acvacultură.

De asemenea, DGP AM POPAM va organiza şi două evenimente de promovare a acţiunii 2.1.4 „Servicii de mediu”, unul în data de 19 august, la Miroslava, judeţul Iaşi, iar cel de-al doilea la Tulcea, în data de 21 august 2026. Ulterior, va fi organizat şi un webinar pentru fermierii care nu au putut participa la aceste evenimente.