Telecomul românesc are clienți mulțumiți, dar randamente slabe: operatorii nu reușesc să își crească veniturile și să țină pasul cu inflația – raport

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sectorul telecomunicațiilor devine din ce în ce mai important pentru economiile digitale, competitivitatea mediului de afaceri și implementarea unor tehnologii precum inteligența artificială.

În acest context, Kearney Global Telecom Health Index 2026 oferă un reper global pentru evaluarea eficienței cu care piețele telecom combină investițiile, infrastructura, performanța comercială și rezultatele pentru clienți. Indexul acoperă 34 de piețe și 20 de indicatori care acoperă 5 dimensiuni: performanță financiară, capacitate comercială, implementarea tehnologiilor, mediul de afaceri și percepția clienților.

România ocupă locul 25, între Austria și Japonia, din cele 34 de piețe evaluate în Kearney Global Telecom Health Index 2026, cu un scor general de 59 din 100.

România are rezultate bune în ceea ce privește percepția clienților, ocupând locul 7, și mediul de afaceri, unde ocupă locul 4. Însă, ocupă locul 34 în ceea ce privește capacitatea comercială, locul 28 pentru performanța financiară și locul 24 pentru implementarea tehnologiilor.

”Aceste rezultate conturează imaginea unei piețe în care clienții au o percepție pozitivă asupra serviciilor telecom, iar mediul de afaceri în sens mai larg este relativ favorabil, însă aceste puncte forte nu se traduc încă în rezultate comerciale și financiare la fel de solide”, potrivit Kearney.

Ce indică rezultatele pentru România

Locul 7 ocupat de România în clasamentul privind percepția clienților o plasează printre piețele în care utilizatorii raportează o percepție relativ pozitivă asupra serviciilor fixe și mobile. În cadrul indicelui, percepția clienților reflectă modul în care aceștia evaluează aspecte precum fiabilitatea, viteza și acoperirea.

România ocupă, de asemenea, locul 4 în ceea ce privește mediul de afaceri. Această dimensiune ia în considerare structura și gradul de concentrare ale pieței telecom, precum și factori mai largi, inclusiv riscul economic, calitatea bazei locale de talente și nivelul de digitalizare a administrației publice. Rezultatul indică faptul că România dispune de un context de piață și de afaceri mai larg, care poate sprijini dezvoltarea sectorului de telecom.

Principalul punct slab este capacitatea comercială, unde România ocupă ultimul loc dintre cele 34 de piețe. Această dimensiune evaluează cât de eficient reușesc operatorii să își mențină prețurile în raport cu inflația, să își susțină și să își crească veniturile, să vândă încrucișat servicii fixe și mobile și să stimuleze adoptarea serviciilor avansate de conectivitate. Rezultatul evidențiază dificultatea de a transforma calitatea rețelei și condițiile favorabile ale pieței într-o valoare comercială sustenabilă.

Locul 28 ocupat de România în ceea ce privește performanța financiară este strâns legat de această provocare. Dimensiunea financiară măsoară capacitatea sectorului de a genera randamente adecvate ale capitalului angajat și profituri care să poată susține investițiile viitoare.

Locul 24 ocupat de România în ceea ce privește implementarea tehnologiilor sugerează, de asemenea, că există posibilitatea de a consolida legătura dintre dezvoltarea infrastructurii și performanța generală a sectorului.

Structura pieței și investițiile pe termen lung

Indexul arată că piețele cu cel mult trei operatori mobili (24 dintre cele 34 de piețe evaluate) obțin scoruri medii mai ridicate în patru dintre cele cinci dimensiuni ale sănătății sectorului. Excepția este percepția clienților, în care rezultatele sunt, în linii mari, comparabile cu cele ale piețelor care au patru sau mai mulți operatori.

Constatările nu recomandă un singur model de piață și nici nu susțin automat consolidarea în fiecare țară. Ele subliniază însă importanța unei structuri care să permită investiții eficiente, concurență eficace și servicii de înaltă calitate.

O relație similară este vizibilă și în sectorul serviciilor de banda larga fixa. Piețele mai concentrate, în care cei mai mari trei furnizori de servicii de internet dețin peste 80% din piață, ating o acoperire medie FTTx de 81%, comparativ cu 68% în piețele mai fragmentate. Rata medie de adoptare a FTTx este de 58% în piețele mai concentrate, comparativ cu 43% în cele fragmentate.

Pentru România, aceste constatări oferă un cadru pentru a analiza modul în care structura pieței, investițiile și monetizarea pot contribui împreună la îmbunătățirea sănătății sectorului.

Mesajul mai larg al indicelui este că performanța sustenabilă nu depinde de un singur factor, ci de alinierea tuturor celor cinci dimensiuni: soliditate financiară, eficacitate comercială, implementarea tehnologiilor, mediul de afaceri și experiența clienților.

Ediția din 2026 a Kearney Global Telecom Health Index extinde la nivel global analiza comparativă europeană lansată în 2025, incluzând 34 de piețe. Indexul evaluează sănătatea ecosistemului telecom în ansamblul său, nu clasifică operatorii individuali, analizând relația dintre investiții, infrastructură, modelele comerciale, performanța financiară și experiența clienților.

Concluzia principală este că cele mai sănătoase piețe creează un ciclu virtuos. Investițiile susținute sprijină o infrastructură mai solidă și rețele de calitate superioară; serviciile mai bune îmbunătățesc satisfacția clienților și disponibilitatea acestora de a plăti; iar rezultatele comerciale și financiare mai puternice creează capacitatea de a finanța investiții suplimentare.

Potrivit studiului, în piețele mai puțin sănătoase, provocările din mai multe dimensiuni se pot amplifica reciproc, creând un cerc vicios în care randamentele scăzute limitează investițiile și restrâng îmbunătățirile infrastructurii și ale rezultatelor pentru clienți.

Cercetarea nu identifică nicio corelație între sănătatea sectorului telecom și dimensiunea pieței sau PIB-ul pe cap de locuitor. Piețele de dimensiuni foarte diferite pot avea rezultate solide atunci când investițiile, structura pieței, politicile publice și modelele comerciale funcționează împreună în mod eficient.

Construirea unui sector telecom mai sănătos

Rezultatele României indică o piață cu puncte forte clare în ceea ce privește percepția clienților și mediul de afaceri, alături de o provocare semnificativă în materie de performanță comercială. Îmbunătățirea poziției generale a țării va necesita ca aceste puncte forte să se transforme într-un ciclu mai puternic de monetizare, randamente financiare și investiții.

La nivel global, indicele transmite un mesaj relevant pentru operatori, factorii de decizie și liderii industriei: nu există o formulă unică pentru un sector telecom sănătos, însă există condiții care susțin rezultate mai solide și mai reziliente.

Piețele care combină investiții susținute, infrastructură robustă, modele comerciale eficiente și rezultate pozitive pentru clienți sunt cel mai bine poziționate pentru a susține competitivitatea digitală pe termen lung.

Kearney Global Telecom Health Index 2026 evaluează comparativ sănătatea sectoarelor telecom din 34 de piețe, folosind 20 de indicatori care acoperă 5 dimensiuni: performanță financiară, capacitate comercială, implementarea tehnologiilor, mediul de afaceri și percepția clienților.

Kearney combină date proprii, cercetare primară în rândul clienților și surse terțe pentru a evalua cât de eficient transformă fiecare piață investițiile și infrastructura în performanță comercială, randamente financiare și rezultate pozitive pentru clienți.

Scorul general este un indice compozit ponderat, exprimat pe o scară de la 0 la 100; deoarece metodologia din 2026 include îmbunătățiri ale anumitor indicatori și surse de date, scorurile individuale nu pot fi comparate cu cele din ediția din 2025. Indicele este o evaluare la nivel de țară a sectorului telecom în ansamblu, nu un clasament al operatorilor individuali.