Arme autonome: ONU şi CICR alertează asupra riscului de „încălcare a unei linii roşii morale”

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2023, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedinta Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric Egger, au lansat un apel comun la state să impună interdicţii acestor sisteme de arme autonome cel mai târziu în 2026. Apelul lor a rămas însă fără urmări.

„Reînnoim acest apel cu o urgenţă încă şi mai mare. Preocupările fundamentale rămân neschimbate, dar riscurile s-au intensificat. Suntem acum periculos de aproape de a încălca o linie roşie morală: ţintirea autonomă a fiinţelor umane de către maşini”, indică ei într-un nou apel.

„Falia între capacităţile tehnologice şi constrângerile de reglementare s-a adâncit, tehnologiile de vârf utilizate pe câmpurile de luptă amplificând riscul de a provoca pagube civililor şi infrastructurilor civile şi agravând suferinţele populaţiei civile în conflicte armate”, afirmă semnatarii.

Armele autonome sunt în general definite drept arme capabile să-şi selecţioneze ţintele şi să utilizeze forţa fără intervenţie umană.

„Aceste sisteme sunt deja utilizate pe câmpul de luptă şi în contexte mai ample, ceea ce creşte riscul de pierderi civile”, a explicat Laurent Gisel, care conduce unitatea de arme şi desfăşurare a ostilităţilor din cadrul CICR, cu prilejul unui briefing de presă de la Geneva.

Potrivit experţilor, nicio utilizare de arme deplin autonome care să vizeze direct persoane nu a fost înregistrată până în prezent. Dar acest scenariu provoacă vii îngrijorări la ONU şi CICR.

„Oamenii de ştiinţă şi inginerii care elaborează aceste sisteme trag semnalul de alarmă. Din moment ce înşişi arhitecţii acestei tehnologii cer limite, statele nu pot să-şi permită să rămână pasive”, estimează şefii ONU şi CCR, avertizând că „acest an trebuie să marcheze un moment de cotitură”.

În cadrul Convenţiei privind anumite categorii de arme clasice (CCW), un grup de experţi guvernamentali lucrează de ani de zile la armele autonome şi la regulile internaţionale care ar putea reglementa dezvoltarea şi utilizarea lor.

Grupul îşi va încheia mandatul de trei ani săptămâna viitoare, cu speranţa de a adopta un document consensual. La conferinţa CCW din noiembrie, statele vor putea decide ce vor face în această chestiune, respectiv dacă vor declanşa sau nu negocieri pentru a elabora reguli.

Şefii ONU şi CICR fac apel la state „să dea dovadă de curaj politic” şi să lanseze încă de acum negocieri „pentru a adopta de urgenţă un instrument juridic constrângător vizând reglementarea sistemelor de arme autonome prin intermediul interdicţiilor şi a unor restricţii clare”, adăugând că „a nu acţiona rapid şi de manieră decisivă va costa vieţi”.

Laurent Gisel a precizat că CICR nu cere interdicţia în ansamblu a sistemelor de arme autonome, ci interdicţia anumitor categorii, „printre cele mai inacceptabile, care prezintă riscurile cele mai importante de încălcări ale dreptului internaţional umanitar, de consecinţe umanitare grave şi de agravare a costului uman al conflictelor armate”.

Este vorba despre „interzicerea armelor autonome imprevizibile, respectiv a armelor autonome ale căror efecte nu pot fi prezise sau controlate de manieră adecvată, ceea ce este mai mult cazul atunci când sistemele integrează forme non-deterministe de Inteligenţă Artificială” şi despre „interzicerea armelor autonome antipersonal, respectiv a armelor autonome concepute sau utilizate pentru a viza direct oameni”, a explicat CICR pentru AFP.