„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în primele două zile până la valoarea de la 1.600 mc/s, staţionar în următoarea zi, apoi în scădere până la valoarea de 1.500 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor august (3.900 mc/s) şi septembrie (3.800 mc/s).
În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în prima parte a intervalului în creştere pe sectorul Gruia – Călăraşi şi relativ staţionare pe sectorul Cernavodă – Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi relativ staţionare pe sectorul Gruia – Bechet şi în creştere pe sectorul Corabia – Tulcea”, estimează INHGA.
În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.450 mc/s, iar pentru septembrie de 2.500 mc/s (maxim), respectiv 1.600 mc/s (minim), scrie Agerpres.
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare până pe 4 septembrie, exceptând primele două zile ale intervalului de prognoză, când vor fi în creştere prin propagare pe cursurile inferioare al Ialomiţei şi ale afluenţilor de dreapta ai Siretului.
Pe toată durata intervalului de prognoză, sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate.
În luna august 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Ialomiţei şi Buzăului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea. Hidrologii avertizează că sunt posibile fenomene episodice de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide în timpul ploilor torenţiale.
În luna septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.