Ce se întâmplă cu leul în această dimineaţă şi cât este barilul de petrol – date curs valutar interbancar, burse şi alte ştiri financiare 17 septembrie 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

CURS VALUTAR INTERBANCAR – Euro continuă să rămână la 5,26 lei, aproape de maximul istoric înregistrat pe 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), când Guvernul Bolojan a fost demis după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată de Parlament. Moneda europeană oscilează de câteva zile în intervalul 5,2620 lei/euro – 5,2642 lei/euro.

CURS BNR  – Euro a crescut miercuri, 16 septembrie 2026, până la 5,2637 lei/euro, faţă de 5,2636 lei/euro, nivelul atins în şedinţa precedentă, la referinţa anunţată de Banca Naţională a României. Este cea mai mare valoare din luna mai 2026 şi până acum.

Marţi, 15 septembrie 2026, a fost pentru prima dată în ultimele patru luni când moneda europeană sare pragul de 5,26 de lei. Mai precis, nu se mai întâmplase din momentul în care a atins maximul istoric în faţa monedei naţionale, când Guvernul Bolojan a picat după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată de Parlament, luna mai 2026. Pe piaţa interbancară, cursul valutar a mai avut momente când a depăşit acest prag.

Euro a atins cea mai mare valoare din istorie în faţa leului, la cursul BNR pe 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro) pe fondul crizei politice , după ziua moţiunii de cenzură care a dat jos Guvernul Bolojan.

Petrol

Preţul petrolului Brent (cotaţii futures pentru contractele cu livrare în noiembrie 2026) a scăzut cu 1,24 dolari (-1,2%), până la 104,59 dolari pe baril.

Preţul petrolului WTI (cotaţii futures pentru contractele cu livrare în octombrie 2026) a scăzut cu 1,14 dolari (1,1%), până la 101,29 dolari/baril.

Ambele cotaţii au înregistrat scăderi de 3 dolari în şedinţa precedentă.

Presiunea asupra prețului petrolului a fost amplificată de informațiile potrivit cărora Arabia Saudită ar fi oferit încărcături de petrol prin Oman, ceea ce a redus parțial temerile privind problemele de aprovizionare cu țiței din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Fed majorează dobânzile după o pauză de peste trei ani

Fed a decis miercuri, în unanimitate, să majoreze ratele dobânzilor pentru a tempera inflaţia, o măsură anticipată de pieţele financiare, dar combătută de preşedintele american Donald Trump care, potrivit unui comunicat al Casei Albe, o consideră o decizie „nefericită”, relatează AFP.

Rezerva Federală (Fed) nu mai crescuse ratele dobânzilor de referinţă, care ghidează costurile împrumuturilor, din vara anului 2023, scrie Agerpres.

Acestea au fost majorate cu un sfert de punct procentual, ajungând la un interval cuprins între 3,75% şi 4%. Conform unui comunicat al instituţiei monetare, această decizie are scopul de a readuce mai rapid inflaţia americană în limitele stabilite.

Creşterea preţurilor era încă de 3,7% în ritm anual în luna iulie, potrivit indicelui PCE (cheltuielile de consum personal) preferat de Fed, situându-se net peste obiectivul său de 2%. De atunci, preţurile la pompă au crescut semnificativ.

Rezerva Federală estimează că o altă majorare a ratelor dobânzilor va fi probabil necesară până la sfârşitul anului pentru a combate inflaţia.

Acest lucru este vizibil în prognozele actualizate ale oficialilor monetari americani.

Potrivit medianei proiecţiilor acestora, ei estimează că ratele dobânzilor de referinţă se vor situa între 4% şi 4,25% la sfârşitul anului, cu o treaptă mai sus faţă de nivelul anunţat miercuri.

Ei consideră că nu se va înregistra niciun progres în ceea ce priveşte inflaţia până atunci, indicele PCE urmând să rămână în creştere cu 3,7% în ritm anual.

În schimb, ei şi-au revizuit în creştere previziunile privind şomajul, care ar trebui să rămână limitat la 4,1% la sfârşitul anului 2026, şi creşterea economică (+2,3% în ultimul trimestru, faţă de +2,2% în estimarea lor din iunie).

Bursele asiatice cresc după decizia Fed, în timp ce dolarul se apreciază, iar petrolul pierde teren

Bursele din Asia au înregistrat creșteri moderate joi, după ce Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat dobânda de politică monetară, în timp ce investitorii par să considere că banca centrală americană își intensifică lupta împotriva inflației.

Dolarul american a atins un maxim al ultimelor șapte săptămâni în raport cu principalele valute, susținut de creșterea randamentelor titlurilor de Trezorerie pe termen scurt. Piețele au majorat astfel pariurile privind o nouă creștere a dobânzilor Fed, o eventuală majorare până în decembrie fiind deja reflectată integral în cotații.

Evoluția dolarului a pus presiune asupra piețelor de mărfuri, iar prețul petrolului a început să piardă din avans.

Atenția investitorilor se îndreaptă acum către Banca Angliei, care este așteptată să mențină dobânzile neschimbate în cursul zilei de joi. Piețele vor urmări însă cu atenție orice indiciu privind posibilitatea unei majorări în noiembrie, în cazul în care prețurile ridicate ale energiei vor alimenta presiunile inflaționiste.

În Japonia, situația este diferită: Banca Japoniei este aproape sigur așteptată să majoreze dobânda de politică monetară vineri.

Indicele MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, cu excepția Japoniei, a crescut cu 0,4%, în timp ce indicele Nikkei al Bursei de la Tokyo a avansat cu 0,5%. În China, indicele CSI 300 a scăzut cu 0,4%, iar indicele Hang Seng al Bursei din Hong Kong a pierdut 0,9%.

Contractele futures pentru indicele Nasdaq indicau un avans de 0,6%, în timp ce futures pentru S&P 500 urcau cu 0,5%, după scăderile ușoare înregistrate miercuri pe Wall Street.

Randamentele titlurilor de stat ale SUA rămân ridicate

Curba randamentelor titlurilor de Trezorerie americane s-a aplatizat într-un context caracterizat de creșterea randamentelor pe termen scurt, în timp ce obligațiunile cu scadențe mai lungi au beneficiat de o ușoară relaxare a presiunilor de vânzare.

Randamentul titlurilor americane pe doi ani s-a menținut la 4,7145%, după ce în ședința precedentă crescuse cu șase puncte de bază, până la cel mai ridicat nivel din iulie 2024.

Evoluția randamentelor a susținut dolarul american, care a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șapte săptămâni față de principalele valute, inclusiv yenul și euro. Indicele dolarului a ajuns la 100,33, după o creștere de 0,7% în sesiunea precedentă.

Randamentul titlurilor americane de referință pe 10 ani s-a stabilizat la 4,9917%, rămânând sub pragul psihologic de 5%. În același timp, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a scăzut cu două puncte de bază, la 5,3328%, îndepărtându-se de maximul ultimilor 19 ani, de 5,401%.

„Creșterea randamentului titlurilor pe 10 ani arată o scădere moderată a așteptărilor privind inflația, ceea ce sugerează că piața aprobă majorarea de dobândă ca măsură de combatere a inflației”, a declarat Padhraic Garvey, director regional de cercetare pentru Americi la ING.

El a avertizat însă că această evoluție nu va fi suficientă pentru a inversa presiunile asupra segmentului lung al curbei randamentelor și a indicat nivelul de 5,25% drept următoarea țintă pentru randamentul titlurilor americane pe 10 ani.

Aurul rămâne pe poziţii

Piețele de mărfuri, în majoritate, au reacționat negativ la aprecierea dolarului și la perspectiva unor dobânzi mai ridicate.

Aurul, totuși, a crescut cu aproximativ 1%, până la 4.305 dolari pe uncie, recuperând astfel o parte din scăderea de 0,7% înregistrată în sesiunea precedentă.

Bursa de la București a închis pe roșu ședința de tranzacționare de miercuri. Indicele BET s-a depreciat cu peste 3%

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis miercuri în scădere pe toţi indicii, în timp ce valoarea totală a tranzacţiilor s-a cifrat la 147,52 de milioane de lei (28,03 milioane de euro), relatează Agerpres.

Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide 20 de companii, s-a depreciat cu 3,07%, până la 31.693,28 de puncte.

Indicele BET-Plus, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide acţiuni listate la BVB, a consemnat un declin de 3,01%, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 2,93% din valoare, iar reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, a închis cu o scădere de 2,37%.

De asemenea, BET-NG, indicele companiilor din energie şi utilităţi, a coborât cu 3,65%, în timp ce BET-FI, al societăţilor de investiţii financiare, s-a diminuat cu 0,80%.

Indicele BETAeRO, care include companii reprezentative de pe piaţa AeRO, s-a depreciat cu 0,47%.

Pe Piaţa Reglementată, cele mai lichide au fost titlurile Băncii Transilvania, cu schimburi de 28,54 de milioane de lei, urmate de acţiunile OMV Petrom, cu 18,59 de milioane de lei, şi de cele ale S.N.G.N. Romgaz, cu 14,23 de milioane de lei.

Conform datelor BVB, cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile AETA (+1,57%), Longshield Investment Group (+1,19%) şi Electromagnetica (+0,80%).

Pe de altă parte, scăderile cele mai importante au fost consemnate de acţiunile Green Tech International (-11,11%), Casa de Bucovina-Club de Munte (-5,97%) şi S.N.T.G.N. Transgaz (-5,42%).