Bani în zone defavorizate: Cine încasează milioane din agricultură pe terenuri cu probleme

Pe lângă plăţile directe pe suprafaţă oferite agricultorilor din România din fonduri comunitare, investitorii în agricultură au dreptul, dacă cultivă în zone considerate devaforizate, la sume anuale suplimentare achitate pe hectar de teren agricol utilizat. Este vorba de sume ce pot ajunge la 300 de euro pe hectar, bani de care profită an de an atât investitori români, cât şi străini care au decis să facă afaceri în ţara noastră. ECONOMICA.NET a realizat un clasament al celor mai mari beneficiari de astfel de fonduri, pe baza datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Agricultură (APIA), aferente campaniei agricole 2014. 

Urmaşul lui Culiţă, cel mai mare beneficiar

Cei mai mulţi bani de pe urma faptului că are culturi într-o zonă defavorizată de condiţii naturale specifice (ZDS) este omul de afaceri Constantin Duluţe. Un apropiat al lui Culiţă Tărâţă, Duluţe a preluat, în 2012, de la Agenţia Domeniilor Statului, cele 56.000 de hectare de teren arabil din Insula Mare a Brăilei. Astfel, firma sa Agricost SRL a încasat anul trecut în contul subvenţiei pentru zone devaforizate peste 7 milioane de lei. Din datele APIA, Agricost cultivă de la fasole boabe, floarea soarelui,ovăz, plante de nutreţ, porumb, rapiţă, soia şi triticale. 

Bani europeni pentru olandezii din Delta Dunării

Urmează Delta Rom Agriculture SRL deţinută de Fri-EL International Holding, o societate cu sediul social în Luxemburg şi care desfăşoară în România proiecte pe segmentul energiei regenerabile. Compania, care exploatează peste 6.000  de hectare de teren în Delta Dunării, a încasat anul trecut de la APIA peste 1,5 milioane de lei pentru că a cultivat într-o zonă defavorizată de condiţii naturale specifice (ZDS). Olandezii au intrat în ultimul an de conversie de la agricultura clasică la cea ecologică, astfel că vor deveni cei mai mari cultivatori de culturi bio din România.

Detalii aici:  Cea mai mare exploataţie de cereale bio din România. Este a unor luxemburghezi

Afaceri de foşti parlamentari

Pe poziţia a treia în clasamentul celor mai mari beneficiari de fonduri europene pentru zonele defavorizate este Agrodelta Sireasa SA. Potrivit unor date din 2012, compania cultiva peste 9.200 de hectare de teren concesionat în judeţul Tulcea şi a beneficiat anul trecut de subvenţii în valoare de 1,3 milioane de lei, pentru că exploatează teren într-o zonă semnificativ defavorizată (ZSD).

Agrodelta Sireasa este în proporţie de 99,9% a lui Traian Rece, preşedintele interimar al Partidului Dreptăţii Sociale, fost membru al PSD şi PD şi implicat în scandalul semnăturilor pentru Teodor Meleşcanu în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de anul trecut. În perioada 2000-2004, pe când era senator PSD, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de complicitate la delapidare, potrivit Mediafax. Acesta a fost suspectat că ar fi încasat ilegal sume foarte mari de bani din rambursări ilegale de TVA. Prin acest lucru s-ar fi ajuns la un prejudiciu de nouă miliarde de lei. În  2003, Ministerul Justiţiei a cerut şi ridicarea imunităţii parlamentare a omului de afaceri, însă ministrul Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu, a renunţat la cerere. 

Totodată, Zimbrul SA, companie despre care presa a scris că se leagă de numele lui Adrian Năstase şi care exploata în 2012 peste 9.800 de hectare de teren în Balta Ialomiţei, a beneficiat anul trecut de fonduri europene în valoare de 1,2 milioane de lei. Din datele APIA, societatea a cultivat caişi, zarzări, floarea-soarelui, soia, orzoaică, grâu, rapiţă şi triticale. 

A&S International 2000 SRL, o firmă care deţine culturi de floarea soarelui, grâu, orz, porumb, rapiţă şi triticale a încasat 1 milion de lei. Compania este deţinută în acte, potrivit darelor ONRC, de o tânără în vârstă de 29 de ani pe nume Roşu Alexandra Cristina. Administratorul este Sorin Paul Stănescu, implicat în scandalul privatizării institutului Pasteur din Bucureşti, preluat în 2000 de la stat pentru 1,5 milioane RON şi folosit apoi ca afacere imobiliară, potrivit romaniacurata.ro. 

Urmează Padova Agriculture SRL, o companie deţinută de Palma SRL şi Roncato Giovanni E Figli SAS, două companii înregistrate în Italia care au preluat orezăria de la Stăncuţa. Pentru că exploatează teren într-o zonă defavorizată, italienii au încasat de la APIA, anul trecut, aproximativ 535.000 de lei. Detalii despre afacerile lor aici: România redevine mare cultivator de orez. Italienii dirijează producţia