Moody’s: Ieşirea Greciei din zona euro va spori temerile că şi alte state vor urma această cale

Deşi guvernele din zona euro beneficiază de costuri de împrumut mai scăzute, în urma măsurilor de stimulare aprobate de Banca Centrală Europeană, iar redresarea ar urma să se accentueze gradual în următoarele luni, unele state, cum ar fi Franţa şi Italia, încă se confruntă cu presiuni asupra ratingurilor lor de credit, avertizează Moody’s.

Ratingul junk atribuit Greciei (Caa1) este în prezent sub revizuire, cu implicaţii negative, în condiţiile în care viitorul ţării în zona euro este nesigur sub conducerea premierului Alexis Tsipras.

De câteva săptămâni, Atena se confruntă cu creditorii săi din zona euro, dar nu reuşeşte să găsească aliaţi în Uniunea Europeană în eforturile de renegociere a condiţiilor din pachetul de asistenţă financiară. Cel mai grav scenariu – ieşirea Greciei din zona euro sau ‘Grexit’ – ar avea implicaţii considerabile, se arată în raportul agenţiei de evaluare financiară.

‘Chiar dacă impactul financiar imediat este limitat, ieşirea unui stat membru din uniunea monetară va spori temerile că şi alte state vor urma această cale’, a apreciat analistul Kathrin Muehlbronner.

Cel mai evident risc este că şi alte state de la periferia zonei euro, cum ar fi Portugalia, Spania şi Italia, vor fi sub presiunea investitorilor, iar costurile lor de împrumut vor fi sub presiune.

Totuşi, Moody’s estimează că perspectiva ratingurilor suverane pentru statele din zona euro va rămâne stabilă. Deprecierea euro, măsurile de stimulare adoptate de BCE şi preţul mai scăzut al ţiţeiului vor compensa presiunile deflaţioniste în zona euro, apreciază Moody’s. Cu toate acestea, ritmul de creştere al regiunii va rămâne probabil moderat, iar nivelul ridicat al datoriei publice din Grecia, Spania, Franţa şi Italia va continua să crească, avertizează agenţia.

Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a lansa măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro a îmbunătăţit încrederea companiilor.

În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate luna trecută de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).