România „cocoşată şi ridată” şi colapsul demografic care ţine de 34 de ani. Câţi bătrâni sunt în ţara noastră şi care sunt zonele cu cei mai mulţi vârstnici – date populaţie INS

Adaugă-ne ca sursă preferată

POPULAŢIA ROMÂNIEI –  Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii – 1,555 milioane de persoane – reprezentau 16,7% din totalul de 9,298 milioane de persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce, femeile – 2,349 milioane de persoane – reprezentau 24,1% din totalul de 9,744 milioane femei rezidente, scrie Agerpres.

În profil teritorial, în totalul populaţiei vârstnice – de 65 ani şi peste – cele mai mari ponderi le deţin regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), Bucureşti-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%).

Regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroşi vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest şi Centru (peste 20%), Nord-Est şi Nord-Vest (peste 19%). Cea mai „tânără” regiune este Bucureşti-Ilfov (18,1%).

Potrivit INS, vârsta mediană şi vârsta medie, alţi doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire al populaţiei unei ţări, plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 14 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere.

Astfel, în 2012, vârsta mediană a populaţiei rezidente la 1 ianuarie în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România de 40,1 ani. În anul 2022, în UE vârsta a crescut la 44,4 ani iar în în România la 43,4 ani. În 2026, vârsta mediană a populaţiei rezidente era în România de 44,4 ani.

Cât priveşte vârsta medie a populaţiei rezidente la 1 ianuarie, în anul 2012 în UE era de 41,9 ani, iar în România de 40,6 ani, iar anul 2022 în UE a urcat la 42,2 ani, în timp ce în ţara noastră era de 42,3 ani. Totodată, în anul 2026, vârsta medie a populaţiei rezidente era în România de 43,1.

Statistica oficială relevă că indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (47,6) şi de pensionari (39,3%).

Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile al căror cap de gospodărie este în vârstă de 65 ani şi peste (35,3%), pe primul loc plasându-se cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între 25-49 ani (36%).

În anul 2025, din numărul mediu total de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. În perioada 2021-2025, s-a înregistrat o scădere de 3,2%, ceea ce reprezintă o diminuare de 162.000 de pensionari. În ceea ce priveşte numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă, acesta a înregistrat o uşoară creştere în perioada 2021-2024, de 0,4% (14.000 de persoane).

Criza demografică continuă în România 

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Cel mai mare declin a avut loc în perioada 2020-2021 (perioada de vârf a pandemiei COVID-19). După acest interval a avut loc o uşoară temperare a declinului, dar fără o redresare consistentă şi fără vreo revenire pe teritoriu pozitiv.

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Sporul natural al populaţiei s-a menţinut negativ în luna iulie 2026, la minus 5.280 de persoane, în condiţiile în care numărul deceselor înregistrate a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, potrivit datelor publicate în septembrie de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Agerpres.

În luna iulie 2026, au fost înregistrate certificatele de naştere pentru 13.497 de copii, cu 589 mai puţini (-4,2%) comparativ cu aceeaşi lună din 2025, dar cu 1.705 mai mulţi (+14,5%) faţă de luna iunie 2026, scrie Agerpres.

Numărul certificatelor de deces înregistrate în iulie a fost de 18.777, în scădere cu 170 (-0,9%) faţă de iulie 2025 şi cu 262 (-1,4%) faţă de luna precedentă. Pentru copiii cu vârsta sub un an au fost înregistrate 64 de decese, cu 12 mai puţine decât în iulie 2025 şi cu 25 mai multe faţă de iunie 2026.

În iulie 2026, 40,7% din totalul deceselor, respectiv 7.646, s-au înregistrat la persoane cu vârsta de 80 de ani şi peste. Persoanele cu vârste între 70 şi 79 de ani au reprezentat 28,3% din total, cu 5.311 decese, iar cele cu vârste între 60 şi 69 de ani, 15,7%, cu 2.952 decese.

Cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani, cu 57 de cazuri, 0-4 ani, cu 76 de cazuri, şi 20-29 de ani, cu 83 de cazuri.

În mediul urban au fost înregistrate 9.607 decese, iar în mediul rural 9.170. Faţă de iulie 2025, numărul deceselor a crescut cu 0,9% în mediul urban şi a scăzut cu 2,7% în mediul rural.

În luna iulie 2026, au fost înregistrate 12.756 de căsătorii, iar numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor, pe cale administrativă sau prin procedură notarială, a fost de 2.058.

Nu există soluţie la criza demografică a României, spun specialiştii

Nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion, a afirmat, în luna iulie 2026, demograful Vasile Gheţău, în cadrul unui eveniment de specialitate, conform Agerpres.

„Nu văd soluţii la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 şi 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, şi care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuţi este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu ştim ce s-a întâmplat cu migraţia externă netă”, a declarat Vasile Gheţău, în cadrul evenimentului „Populaţia în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populaţiei şi 167 de ani de statistică oficială în România”.

La rândul său, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.

De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susţine că nu există o soluţie miracol pentru reducerea declinului demografic şi a dat exemple de ţări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.

„Soluţie, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluţia pentru revenirea din declinul demografic este o soluţie cu parametri multipli, care implică, între altele, eu ştiu, iarăşi, ştiu ca orice sociolog, da, oamenii vin în ţară şi pleacă din nou că e prea multă corupţie şi nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am şi notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în ţară a oamenilor, cu locuri de muncă şi aşa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de faţă, datele pe care le avem la dispoziţie pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranţii veniţi din Asia, de nu ştiu unde, plus românii care se întorc în ţară. Nu, am nevoie să ştiu câţi sunt români, cetăţeni români, câţi sunt cetăţeni din Afganistan şi aşa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiţiei. Foarte mulţi oameni nu se întorc în ţară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o ţară care este bolnavă”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a reţine şi integra imigranţii în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenţia că există probleme chiar şi cu minorităţile prezente de mai mult timp.

„Noi avem probleme cu minorităţile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minorităţile noi. De asta cred că e nevoie să reaşezăm sistemul şi vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbeşte acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădiniţa română şi trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziţioneze comunicarea în limba ţării unde se stabileşte. Vă dau doar un exemplu. Şi o rezistenţă la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândeşte şi aşa mai departe. Ca informaţie de background, vă spun că undeva în anul 2009 administraţia prezidenţială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice şi sociale. Cei trei, adică profesorul Gheţău, profesorul Sandu şi subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acţiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă aşteptate”, a declarat Gelu Duminică.

El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.

Proiecţii pentru 2080

Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populație rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 mii persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.

Citeşte şi