Grecia avertizează Germania că va fi „imposibil” să-şi achite datoriile scadente – FT

Avertismentul, inclus într-o scrisoare trimisă de Alexis Tsipras cancelarului Germaniei şi obţinută de FT, vine pe fondul sporirii temerilor că Atena nu va reuşi să achite la sfârşitul acestei luni salariile şi pensiile şi ar putea rămâne fără lichidităţi înainte de sfârşitul lunii aprilie, scrie Agerpres.

Scrisoarea, datată în 15 martie, vine chiar înaintea reuniunii de joi de la Bruxelles, unde s-a discutat situaţia Greciei, şi înaintea întâlnirii de luni seară, de la Berlin, dintre Alexis Tsipras şi Angela Merkel.

În scrisoare, premierul elen avertizează că Executivul său va fi forţat să aleagă între achitarea împrumuturilor, în special către FMI, sau continuarea cheltuielilor sociale. Oficialul elen a dat vina pe BCE, care a stabilit limite la emiterea de către Grecia a obligaţiunilor pe termen scurt, precum şi pe liderii zonei euro, care au refuzat plata unei noi tranşe din pachetul de asistenţă financiară până când Atena va adopta o nouă serie de reforme economice.

‘Ţinând cont că Atena nu are acces la pieţele de capital şi că o serie de datorii ajung la scadenţă în această primăvară şi vară, se cuvine să fie clar că restricţiile speciale ale BCE combinate cu întârzierea achitării tranşei din pachetul de asistenţă financiară vor face imposibil pentru orice Guvern să-şi achite datoriile scadente’, a scris Alexis Tsipras. Acesta a avertizat că achitarea datoriilor va duce ‘la o scădere suplimentară a fondurilor bugetare alocate salariilor şi pensiilor – o perspectivă pe care nu o putem accepta’

Şi ministrul spaniol de Finanţe, Luis de Guindos, a afirmat că liderii zonei euro nu vor aloca fonduri Greciei până când autorităţile de la Atena nu vor adopta şi nu vor implementa reforme.

Grecia nu se poate baza pe Banca Centrală Europeană pentru a majora limita emisiunilor de obligaţiuni pe termen scurt emise de autorităţile elene, a avertizat recent preşedintele BCE, Mario Draghi.

Întrebat despre limita emisiunilor de obligaţiuni pe termen scurt, Draghi a explicat că reglementările europene interzic BCE să finanţeze direct sau indirect guvernele. ‘BCE este o instituţie care se conduce după reglementări, nu este o instituţie politică’, a precizat Draghi.

Din cauza declinului veniturilor, Atena are probleme cu lichidităţile şi una dintre opţiuni ar fi majorarea plafonului de 15 miliarde de euro pentru obligaţiunile pe termen scurt. Deja Atena a ajuns la acest plafon, iar BCE are drept de veto în privinţa majorării lui.

Problema este una sensibilă deoarece băncile elene au folosit obligaţiuni pe termen scurt pentru a accesa finanţare de la Banca Centrală a Greciei şi apoi au investit tot în astfel de bonduri, ajutând statul să-şi acopere necesităţile de finanţare pe termen scurt.