Combaterea muncii la negru şi la „gri” – prioritate pentru guvernul Niculescu – program de guvernare

Adaugă-ne ca sursă preferată

De ce e important

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) identifică explicit munca nedeclarată ca fiind una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei românești și recomandă adoptarea unei strategii naționale coordonate, cu acţiuni de control comune ale ANAF şi Inspecției Muncii. Costul fiscal al muncii nedeclarate sau parțial declarate din economia românească e estimat la 11,2 miliarde euro anual (circa 3% din PIB), arată autorii raportului „Efectul OCDE – aderarea României la OCDE – raport final”, realizat de Blocul Naţional Sindical şi studiat de Economica.net.

• Reducerea muncii nedeclarate nu înlocuieşte alte reforme fiscale necesare, dar reprezintă o cale de consolidare bugetară care nu generează costuri de eficiență economică. Formalizarea creşte productivitatea, extinde accesul la finanțare și la protecție socială și reduce concurența neloială față de firmele care lucrează în economia formală. Potențialul total al reformei administrației fiscale și al formalizării economiei gri (câștigurile estimate din reducerea muncii nedeclarate și reducerea evaziunii pe TVA) se ridică la peste 5% din PIB, mai mult decât întregul deficit structural pe care România trebuie să îl corecteze în cadrul procedurii de deficit excesiv, arată autorii raportului „Efectul OCDE – aderarea României la OCDE – raport final”, citit de Economica.net.

Planurile guvernului Luca Niculescu pentru muncă

„Finalizăm proiectul de lege privind munca prin platforme digitale în 45 de zile de la învestire, cu respectarea termenului de transpunere a Directivei (UE) 2024/2831, 2 decembrie 2026. Reglementăm prezumția raportului de muncă atunci când platforma controlează și conduce activitatea, informarea lucrătorilor, contestarea deciziilor automatizate care le afectează veniturile și competențele de control, cu consultarea partenerilor sociali”, scrie în programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu, depus la Parlament joi, 15 octombrie.

Primul loc de muncă pentru o mică parte dintre tinerii care nici nu lucrează, nici nu învaţă.

„Urgentăm programul „Primul loc de muncă” pentru aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează şi nu urmează studii sau formare (NEETs), cu 170 milioane de euro din fonduri europene, şi eliminăm blocajele administrative, îşi asumă premierul în programul de guvernare.
Extindem ucenicia și internship-ul pentru o cohortă propusă de 5.000 persoane în 2027–2028, cu contract, mentor și evaluare finală, fără înlocuirea salariaților, și simplificăm accesul angajatorilor la subvenție. Urmărim ca 80% dintre ucenici să finalizeze programul și 60% să fie angajați la șase luni”, mai scrie în programul citat.

De ce e important

România continuă să aibă cea mai mare proporție din Uniunea Europeană în privința tinerilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs): 19,4% din totalul populației din grupa respectivă de vârstă, în anul 2024, conform datelor Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
19,4% din numărul total al tinerilor cu vârste cuprinse între 15 ani şi 29 de ani nici nu învaţă, nici nu muncesc, arată datele Eurostat, prelucrate de Monitorul Social. Prin urmare, peste 650.000 de tineri din România nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie, nici nu muncesc, arată calculele Economica.net pe baza datelor INS şi Eurostat.

Subvenție pentru angajatorii care încadrează persoane disponibilizate, condiționată de pregătirea lor pentru noul post, cu fundamentarea publică a costului și a sursei, scrie în programul de guvernare al premierului Niculescu.

Pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile

„Fundamentăm și includem în bugetul pentru 2027 un pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie, cu atenție pentru familiile cu 3 sau mai mulți copii, familiile monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități. Sprijinul este orientat după venituri și nevoi, temporar și adaptat resurselor disponibile, cu limitarea presiunilor inflaționiste și respectarea consolidării fiscale”, mai scrie în programul de guvernare.

Legea salarizării la stat va fi rescrisă începând cu 2027

Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării. Orice majorare generală din lege va fi condiționată de spaţiul fiscal validat de Ministerul Finanţelor.

Pensiile vor fi indexate în 2027, mai promite premierul desemnat în programul de guvernare.