Industria auto europeană laudă propunerea franco-germană de relaxare a reglementărilor, dar solicită și alte modificări ale legislației

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform oficialilor ACEA, asociație patronală care include atât companii franceze sau germane, cât și din alte state din interiorul sau afara Uniunii Europene, propunerea franco-germană „reafirmă, pe bună dreptate, neutralitatea tehnologică, stabilește o direcție mai ușor de gestionat pentru 2035 și oferă stimulente pentru toate autovehiculele «fabricate în UE» în conformitate cu Regulamentul privind emisiile de CO2”.

Cu toate acestea, textul nu propune „flexibilități esențiale, avantajoase pentru toate părțile”, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind emisiile de CO₂, cum ar fi „valorificarea la maximum a potențialului de compensare a emisiilor prin utilizarea de materiale cu emisii reduse de carbon sau introducerea calculului mediu începând cu 2028, pentru a accelera creșterea numărului de vehicule electrice cu baterie (BEV) cu mult înainte de termenul-limită din 2030”.

În plus, propunerea cu privire la Industrial Accelerator Act, cu domeniul său de aplicare geografic restrâns și obiectivul de 80% la nivelul întregului parc auto, „este extrem de ambițioasă. Acest lucru este valabil mai ales deoarece valoarea adăugată de producătorii de vehicule nu este încă suficient recunoscută”.

În cele din urmă, conform celor de la ACEA, „documentul trece cu vederea nevoile specifice ale altor segmente de vehicule care sunt cruciale pentru competitivitatea industriei europene”. Provocările legate de extinderea utilizării vehiculelor electrice cu baterie (BEV) în segmentul autoutilitarelor necesită o revizuire a obiectivului pentru 2030 și două perioade de calcul al mediei (2025–2029 și 2030–2034).

În opinia asociației, „în ceea ce privește vehiculele grele, propunerea franco-germană nu ține seama de lanțurile valorice care depind de partenerii din Uniunea Vamală și ignoră necesitatea unui calendar separat pentru localizarea producției de baterii. Camioanele și autobuzele trebuie să beneficieze de o abordare distinctă în ceea ce privește conformitatea cu cerința «fabricat în Eurpa»”.

Opinia avizată a ACEA vine la doar două zile după ce asociația patronală solicita progrese urgente în privința pachetului legislativ privind sectorul auto din Industrial Accelerator Act astfel încât „acesta să poată fi finalizat la începutul anului viitor”.

„Producătorii europeni de vehicule accelerează cu succes transformarea către o mobilitate cu emisii zero. Acum este momentul ca UE să reformeze cadrul legislativ, astfel încât acesta să contribuie la atingerea triplului obiectiv al decarbonizării, securității economice și menținerii locurilor de muncă”, declara Ola Kallenius, președinte al ACEA și director general al Mercedes-Benz, în urma unei reuniuni a Consiliului ACEA pentru vehicule ușoare, desfășurată pe 14 octombrie la Bruxelles.

„În concordanță cu progresele înregistrate în direcția unei relații comerciale mai echilibrate și mai durabile cu China, a sosit momentul să ne asigurăm că «pachetul privind sectorul auto» creează condiții pragmatice și competitive pentru transformarea industriei la nivel european. Obiectivele însoțite de sancțiuni nu pot asigura acest lucru”, consideră oficialii ACEA, ei notând și că „o transformare bazată pe mecanismele pieței necesită alte elemente importante: respectarea alegerii consumatorilor, menținerea locurilor de muncă și timp suficient pentru realizarea investițiilor în noi lanțuri valorice, în vederea creșterii rezilienței Europei”.

În acest context, ACEA solicită politicienilor europeni un cadru politic viabil pe termen lung care să ofere industriei condiții realiste și flexibilitate pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂, recunoscând totodată rolul combustibililor regenerabili și al materialelor ecologice.

„Pe parcurs, un mecanism de «mediere» pe cinci ani, bine calibrat, care să înceapă în 2028, poate oferi cel mai eficient stimulent pentru vehiculele electrice pe care Europa îl poate oferi: nu va costa nimic bugetele naționale, dar va recompensa fiecare vânzare realizată din timp. În plus, traiectoria pentru autoutilitare trebuie ajustată, întrucât acest segment pornește de la un nivel de referință mai scăzut decât cel al autoturismelor”, mai susțin cei de la ACEA.

Industrial Accelerator Act trebuie să ofere un calendar de punere în aplicare realist, în concordanță cu realitățile lanțului de aprovizionare.

„Această lege ar trebui să ofere stimulente suplimentare producătorilor de autovehicule pentru a-și localiza producția: toate autoturismele și autoutilitarele electrice cu baterii «fabricate în Europa» trebuie să beneficieze de super-credite, iar autoturismele mici «fabricate în UE» să primească credite suplimentare. Domeniul de aplicare geografic al legii trebuie să țină seama de investițiile realizate de membrii ACEA în țările vecine și să găsească o modalitate de a include Regatul Unit”, încheie oficialii ACEA arătând astfel că își doresc nu doar susținere financiară pentru a produce mașinile electrice în UE, ci și ca în clubul select al mașinilor care vor fi vândute în Europa fără taxe suplimentare, ba chiar cu subvenții, să intre și cele asamblate în statele în care membrii ACEA au investit în uzine.

Japonezii de la Toyota cer schimbarea mesajului

Pe lângă tensiunile existente și amplificate de propunerea franco-germană care vizează în special interesele celor două state, un mesaj clar vine de la Toyota, cel mai mare producător auto mondial, membru cu drepturi depline al ACEA și producător local prin cele opt uzine ale sale de pe continent.

Niponii de la Toyota consideră că, pe măsură ce legiuitorii UE elaborează Industrial Accelerator Act și pachetul specific privind industria auto factorii de decizie trebuie să acționeze în mod pragmatic și punând accentul pe parteneriat pentru a asigura viitorul industriei auto europene.

„Toyota se exprimă în calitate de producător cu o prezență de peste 60 de ani în Europa, unde proiectează, dezvoltă și construiește vehicule, motoare și sisteme hibride și investește în competențe și know-how împreună cu partenerii și furnizorii europeni. Toyota nu este un oaspete în Europa. Suntem un producător european și dorim ca industria auto europeană să aibă succes”, declară Yoshihiro Nakata, președinte și director general, Toyota Motor Europe.

El notează că grupul pe care îl reprezintă susține pe deplin obiectivele climatice ale Europei și consideră că deciziile luate în lunile următoare trebuie să îmbine ambiția cu pragmatismul, incluzând norme care să reflecte cererea reală a clienților, să fie deschise către toate tehnologiile care reduc emisiile de CO₂ „și să valorifice contribuția semnificativă a partenerilor de încredere”.

În acest context, Toyota propune ca programul „Fabricat în Europa” să fie modificat în „fabricat împreună cu Europa”, astfel încât să includă „parteneri de încredere precum Regatul Unit, Turcia și Japonia”.

Așa cum lesne se poate observa, pe lângă grăbirea procesului legislativ pentru ca industria să aibă timp să își ajusteze mecanismele, fiecare stat și fiecare producător auto își pun pe tapet propriile interese. Aflată în plină criză de competitivitate, România nu poate rămâne un simplu spectator pentru că de noile reglementări se leagă inclusiv viitorul industriei auto locale. Autoritățile de la București trebuie să cântărească bine ce avantaje și ce dezavantaje ne aduc includerea unor state precum Maroc, Turcia sau Marea Britanie în programul „fabricat în Europa”, precum și cum ar putea beneficia România de relaxarea termenelor cu privire la depoluare sau de „creditele” din „Pachetul auto” al Industrial Accelerator Act. Mai ales că industrie auto în România nu înseamnă doar uzinele producătoare de mașini, ci și sutele de companii producătoare de componente aflate pe teritoriul întregii țări.

Citește și:
– Europenii, tot mai aproape de a renunța la mașinile diesel. Industria auto, din nou în joc de glezne
– Furnizorul auto Valeo cere UE măsuri protecționiste dure: Fabricile europene se închid dacă se acceptă conținut local sub 75%
– Protecționism versus liber schimb: Țările din UE se luptă pentru a influența programul „made in Europe”