Noua platformă, lansată săptămâna trecută, funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate, fără să dețină stocuri sau să stabilească prețurile produselor.
Hambar se lansează alături de doi parteneri cheie: eMAG, prin care utilizatorii se pot autentifica direct cu contul eMAG și au beneficii incluse în programul Genius Moț, și Salt Bank, care devine Banca Oficială a Hambar.
Una dintre funcționalitățile pe care fondatorii Hambar vor să le introducă este posibilitatea ca utilizatorii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.
„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.
Programul ar urma să fie extins anul viitor, după testarea primelor adopții. Conceptul presupune ca fiecare animal sau pom inclus în program să poată fi identificat individual, iar cumpărătorul să achite anticipat o anumită cantitate de produse.
„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a explicat antreprenorul.
După efectuarea plății, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De exemplu, o persoană care adoptă o oaie va putea primi brânză timp de șase luni, în cantitatea stabilită la început.
Programul va permite și oferirea adopțiilor drept cadou, astfel încât o persoană să poată achiziționa pentru altcineva dreptul de a primi produse de la un anumit animal sau pom.
Dincolo de experiența oferită consumatorilor, sistemul de adopții urmărește să rezolve una dintre problemele micilor producători: nevoia de finanțare înainte de obținerea produselor.
Prin plata în avans, fermierii și artizanii ar putea avea la dispoziție o parte din banii necesari pentru creșterea animalelor, cultivarea legumelor sau pregătirea producției.
Alin Șerban a explicat că mecanismul ar putea funcționa inclusiv pentru producătorii de conserve și preparate tradiționale, care depind de recoltele altor agricultori.
„Trebuie să înțelegeți că atunci când un producător vrea să facă zacuscă, cumpără, de obicei, produsele de la vecinul de lângă el. Și vecinul de lângă trebuie să cultive vinetele și roșiile în lunile martie și aprilie, ca să faci zacusca în toamnă. Și acele lucruri costă bani. Și atunci, vrem să vindem și în avans, în așa fel încât producătorul respectiv să poată împărți banii cu cel care produce, ca să facem un ecosistem”, a spus antreprenorul.
Fondatorii Hambar intenționează să introducă treptat aceste funcționalități, astfel încât producătorii să se poată adapta la noul model de vânzare.
Hambar este construit ca un marketplace, ceea ce înseamnă că platforma nu cumpără produsele pentru a le revinde și nu administrează stocuri proprii.
Producătorii își listează produsele, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.
„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a explicat Alin Șerban.
Astfel, un consumator din București poate comanda produse de la un mic producător dintr-un alt județ, fără să fie nevoie ca acesta din urmă să distribuie marfa printr-un magazin fizic sau printr-un depozit intermediar al platformei.
Comenzile pot fi expediate atât în România, cât și în străinătate, prin intermediul serviciilor de curierat integrate în platformă.

Pentru administrarea ofertelor, producătorii au la dispoziție o aplicație în care își pot crea o pagină proprie, pot adăuga descrieri ale produselor și pot introduce cantitățile disponibile.
Stocurile declarate de producători sunt conectate la platforma de cumpărături. Sistemul generează zilnic rapoarte și notificări prin e-mail pentru produsele care nu mai sunt disponibile.
Dacă un produs se epuizează, acesta poate fi dezactivat temporar, până când producătorul are din nou marfă.
Fondatorii Hambar spun că nu vor să îi oblige pe micii producători să mențină permanent aceleași cantități sau să își industrializeze activitatea pentru a răspunde comenzilor.
„Adică ce sperăm este, dacă ai văzut anul ăsta că s-a terminat mai repede, anul viitor produci un pic mai mult. Dar mai mult, dar natural. Adică nu vrem un artizan să-l transformăm într-o fabrică pentru că atunci ne-am greșit misiunea. Pentru că i-am dus dintr-o zonă în alta, noi vrem să conservăm ceea ce fac ei”, a explicat Șerban.
Unul dintre principiile platformei este că fiecare producător își stabilește singur prețurile, fără intervenția Hambar.
Fondatorii consideră că produsele artizanale nu trebuie să concureze neapărat prin cel mai mic preț, ci prin proveniență, modul de preparare și relația directă dintre producător și cumpărător.
„Noi nu controlăm prețurile. Noi suntem un marketplace. Marketplace-ul, prin definiție asta înseamnă: că punem împreună lucrurile, ei își setează prețurile. Noi nu vindem preț. Noi vindem o poveste, vindem un producător, de fapt omul iese în față și într-adevăr s-ar putea ca să fie o zacuscă mai scumpă decât în retail. Dar e firesc, pentru că e făcută altcumva. Dar sunt prețuri pentru toată lumea. Adică dacă vrei să îți cumperi șofran, găsești, dacă vrei să îți cumperi o zacuscă găsești”, a declarat Alin Șerban.
Potrivit fondatorilor, există deja o piață pentru produsele alimentare locale, însă accesul la acestea este limitat de distanță și de dificultățile de distribuție.
Călin Costinaș a oferit exemplul consumatorilor din Arad care se deplasează până la Sânnicolau Mare pentru a cumpăra produse de la un anumit producător.
„Noi am rămas surprinși să vedem oameni din Arad care se duc până la Sânnicolau Mare ca să cumpere un cârnat de la cineva. Deci acum noi ce facem este în loc să te duci 50 de kilometri, ca să te duci tu să-ți cumperi și ăsta îți vine acasă. Deci nu forțăm piața”, a explicat acesta.
El consideră că simplificarea accesului la produsele locale ar putea determina și o creștere a cererii, inclusiv din partea consumatorilor care în prezent renunță la anumite achiziții din cauza distanței.
Spre deosebire de marile lanțuri de retail alimentar, care au propriile programe de colaborare cu producătorii locali, Hambar se concentrează pe micii producători și pe afacerile artizanale care nu pot susține volumele și condițiile logistice impuse de supermarketuri.
Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi, spune că modelul de funcționare al marilor retaileri limitează inevitabil numărul produselor care pot ajunge pe rafturi, chiar și atunci când există o ofertă mult mai diversificată.
„Un producător din Neamț, care produce câteva kilograme de brânză sau câteva borcane, nu poate să vină până la București să convingă un cumpărător să listeze produsele respective. Gândiți-vă că un retailer care are un spațiu limitat nu o să poată să pună pe raft 200 de tipuri de zacuscă, ci o să aleagă 3, chiar dacă producătorii au produse fantastice. Și nu din cauză că nu vor, ci pentru că așa funcționează mecanismul”, a explicat Costinaș.
În cazul Hambar, oferta nu este limitată de spațiul fizic al magazinelor. Producătorii își pot lista produsele chiar dacă realizează cantități reduse, iar disponibilitatea acestora poate varia în funcție de sezon sau de capacitatea de producție.

„Adică, e o platformă care deschide și democratizează piața. Orice am, pot să pun în platformă și clientul poate să vadă o gamă foarte mare, poate să selecteze și el va fi decident cu ce funcționează și ce nu funcționează”, a spus fostul executiv Profi.
Acesta a subliniat că diferența dintre cele două modele de distribuție este și modul în care sunt gestionate stocurile.
„Un retailer lucrează poate cu 1.000 de producători mari și nu poate să accepte întreruperi de stoc, în timp ce noi acceptăm și chiar asta e una dintre valori. Când s-a terminat, s-a terminat și sperăm ca clienții să înțeleagă că așa e la producătorul mic”, a explicat Costinaș.
În prezent, în platformă sunt listați peste 200 de producători din România, cu peste 4.000 produse în 10 categorii de produse.
Obiectivul Hambar este ca peste șase luni să depășească 600 de producători mici și medii și 10.000 de produse listate. Produsele sunt livrate în România și în toată Uniunea Europeană.
Oferta Hambar reunește atât producători care păstrează rețete tradiționale, transmise din generație în generație și rămase neschimbate de-a lungul timpului, cât și producători care experimentează cu ingrediente și combinații mai puțin obișnuite.
Astfel, alături de preparatele tradiționale, consumatorii pot descoperi produse artizanale care îmbină ingrediente locale cu tehnici și rețete inovatoare.
Printre produsele disponibile se numără mierea cu trufe, cu spirulină, cu coajă de ou, cu cacao și alune sau turmeric și ghimbir, dar și numeroase sortimente neobișnuite de dulceață: de arpagic cu afine, merișoare cu ardei iute, muguri de brad cu ghimbir, flori de liliac, vișine cu ciocolată, lapte cu cafea, usturoi, caise cu levănțică, morcov cu vanilie și scorțișoară, flori de soc cu mentă și lămâie sau ardei iute cu portocală.
Oferta include și zacuscă de păstrăv cu trufe, roșii cherry cu trufe, ketchup de prune, muștar, trandafiri murați, salată crocantă de urechi de lemn negru, tagliatelle cu ou și cafea și foie gras vegan.
În categoria produselor lactate, cumpărătorii pot găsi brânză maturată cu matcha sau lavandă, brânză maturată în vin roșu, cașcaval afumat cu chili și unt cu trufe și sare.
Sunt disponibile și produse din pește, precum cârnați afumați, cabanos de păstrăv și păstrăv afumat cu lemn de fag, măr sau cireș, dar și preparate cu smântână, miere și nucă, precum și caviar.
De asemenea, va exista și posibilitatea de a returna produsele, precum și posibilitatea de a acorda un rating atât pentru produse, cât și pentru producători.
Ecosistemul include două aplicații, Hambar și Hambar Producător, disponibile în App Store și Google Play, precum și în versiune desktop.