În arest preventiv rămâne şi complicele lui Georgescu, Ionel Rusen.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia Penală. Admite contestaţia formulată de PICCJ – DIICOT împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia Penală, pe care o desfiinţează şi rejudecând: Dispune prelungirea măsurii arestării preventive cu privire la inculpaţi, pe o perioadă de 30 de zile, de la 29.10.2026 pană la 27.11.2026, inclusiv”, este soluţia pe scurt a instanţei.
Decizia este definitivă.
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale a fost adus la instanţă în jurul orei 17:00, în timp ce câteva sute de susţinători de-ai săi au ocupat treptele din exteriorul instanţei, iar o parte au pătruns şi în interior, scandând lozinci în faţa sălii de judecată, în condiţiile în care şedinţa nu a fost publică.
Procesul a durat aproximativ o oră şi jumătate, după care Georgescu fost dus înapoi la Arestul Central, unde a aşteptat verdictul judecătorilor.
Completul de judecată a fost format din magistraţii Andrei Buliga şi Dragoş Mirea. Ultimul a făcut parte şi din completul de divergenţă care a emis, pe 29 septembrie, mandatul de arestare pe numele lui Călin Georgescu.
Decizia trebuia dată în cursul acestei zile, în condiţiile în care mandatul de arestare expira miercuri, la miezul nopţii.
În urmă cu două zile, judecătorul Eduard Claudiu Corobană de la Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.
Judecătorul a mai hotărât atunci înlocuirea arestului preventiv cu control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul omului de afaceri Ionel Rusen.
În esenţă, magistratul a considerat că procurorii nu ar fi adus probe noi care să justifice menţinerea lui Georgescu în arest.
DIICOT a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a dispus prelungirea mandatului de arestare cu 30 de zile.
Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu. Acestuia i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacţii cu metale preţioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetăţean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveţia.
Pentru a obţine creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanţie de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiţi pentru a finanţa campania lui Georgescu la prezidenţiale.
Victima a fost convinsă apoi să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate creşte la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanţiei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.
După ce a fost arestat, Călin Georgescu s-a ales cu încă două dosare penale.
Astfel, pe 21 octombrie, el a fost pus sub acuzare de DIICOT pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoşoaia, pentru a descoperi dacă are în casă dispozitive de înregistrare puse de anchetatori.
A doua zi, pe 22 octombrie, Călin Georgescu a fost audiat în Arestul Central, într-un alt dosar deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe vremea când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieşirea dintr-o biserică din Buftea.